2019 a fost anul în care România și-a demonstrat potențialul la nivel mondial.
România a preluat pentru prima oară în istorie Președinția Rotativă la Consiliul Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019. Pornind de la principii precum, Europa convergenței, a siguranței și a valorilor comune, România a organizat zeci de conferinţe internaţionale şi a găzduit sute de demnitari din întreaga lume în cadrul evenimentelor politice și culturale.Pe departe, cele mai importante reuniuni internaţionale găzduite de România au fost: Summit-ul informal al şefilor de stat şi de guvern din UE desfăşurat la Sibiu în luna mai, conferințele SUERD și COSAC, organizate de dimensiunea parlamentară și guvernamentală ale Președinției române.
Pe durata mandatului său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, România a sprijinit continuarea consolidării rolului global al UE prin promovarea politicii de extindere, prin acțiunea Uniunii în vecinătate, prin continuarea procesului de implementare a Strategiei Globale, prin asigurarea resurselor necesare la nivelul acesteia și prin implementarea angajamentelor globale ale Uniunii Europene.
Totodată, România a promovat consolidarea capacităților de apărare și securitate ale Uniunii Europene în strânsă complementaritate cu procesele similare din cadrul NATO și a pus accent pe consolidarea Parteneriatului strategic UE – NATO.
România a sprijinit pe de altă parte, întăririrea acțiunii în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comune, în principal prin consolidarea mecanismelor existente și asigurarea sinergiei noilor instrumente, precum: Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării, Fondul European de Apărare și Cooperarea Structurată Permanentă. Astfel, asigurându-se avansarea politicii de extindere a Uniunii pentru asigurarea unui plus de securitate în plan intern și extern.
Tot în 2019 s-a marcat aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic și s-a reafirmat importanța Mării Negre pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării Sinergiei Mării Negre.
Au fost promovate interesele comerciale, atât prin consolidarea multilateralismului și modernizarea sistemului comercial multilateral, cât și prin extinderea Acordurilor de parteneriat economic și de liber schimb.
• Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost prezent la București și a atras atenţia, în discursul rostit la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, că Uniunea Europeană nu își poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianței Nord-Atlantice. „Este foarte bine ca Uniunea Europeană își dezvoltă un sistem de apărare complementar Alianţei Nord-Atlantice. Alianța a solicitat acest lucru de mult timp”, a declarat Jens Stoltenberg răspunzând unei întrebări la reuniunea Adunării Parlamentare NATO. Șeful NATO a cerut membrilor să dea mai mulți bani pentru apărare şi mulțumit României pentru contribuție. Secretarul general al Alianței a subliniat și importanța majorării bugetelor pentru apărare de către statele membre, într-un context geopolitic „incert”. Jens Stoltenberg a făcut referire la amenințările cibernetice cu care se confruntă statele NATO și a subliniat că sunt necesare măsuri de contracarare la nivel național, la nivelul NATO si al Uniunii Europene. „Sunt necesare măsuri de coordonare la nivel național, la nivelul NATO si al Uniunii Europene. Salutăm progresele înregistrate în cooperarea cu experții UE, mai ales în contextul recentelor atacuri cibernetice majore. De aceea, este necesară integrarea mai eficientă a statelor membre în sistemul NATO de securitate cibernetică”, a subliniat Stoltenberg. În acest context, Stoltenberg a mulțumit României pentru găzduirea reuniunii Adunării Parlamentare a NATO si pentru contribuțiile la apărarea colectivă.
• Mircea Geoană, primul român care ajunge în 2019 într-o funcție cheie la conducerea NATO.
Diplomatul a preluat în luna octombrie, mandatul de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție ocupată de un român în ierarhia Alianței Nord-Atlantice, conform unei decizii anunțată în vara anului precedent de secretarul general Jens Stoltenberg. El a fost primul secretar general adjunct care provine din Europa Centrală și de Est”, se arată într-un comunicat al NATO, în care este menționat că Geoană o înlocuiește în funcție pe Rose Gottemoeller, din SUA, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței.
• România a marcat 15 ani de la aderarea la NATO.
La 2 Aprilie 2019 s-au împlinit 15 ani de când România a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice. La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, „Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie. În perioada 2-4 aprilie 2008, România a găzduit Summit-ul NATO de la Bucureşti care a reprezentat cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).
Obiectivele României în NATO:
Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019.
Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO. În acest sens, România are în vedere consolidarea profilului țării noastre în NATO, atât prin contribuții conceptuale, cât și operaționale. Alianța Nord-Atlantică, creată la 4 aprilie 1949, asigură securitatea pentru aproape un miliard de oameni din cele 29 de țări membre. Principiul de bază al alianței este apărarea colectivă, trecut în articolul 5 al Tratatului, care stipulează că un atac asupra unui membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cu toate acestea, conform articolului 3, fiecare membru are datoria să aibă o armată puternică, capabilă să se apere. Aderarea la NATO a fost un moment istoric al țării noastre, ce a deschis calea integrării euro-atlantice și intrării în grupul select al țărilor Uniunii Europene. România şi-a depus oficial candidatura la NATO în 1993 şi, un an mai târziu, a fost primul stat care a răspuns invitaţiei de a participa la Parteneriatul pentru Pace, devenind astfel primul stat din Europa Centrală şi de Est care a aderat la PfP. În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de Acţiune în vederea admiterii de noi membri, pe baza căruia România şi-a pregătit propriul Plan Naţional de pregătire pentru Aderare, care stabilea obiective, măsuri şi termene de realizare în vederea aderării la Alianţă.
Relația Bilaterală România – Turcia în anul 2019.
Anul 2019 a fost unul în care relațiile dintre România și Turcia s-au extins pe diverse domenii. Printre evenimentele principale organizate în vederea întăririi relațiilor din sfera româno-turcă se numără:
• Forumul de Afaceri România-Turcia, organizat de Camera de Industrie și Comerț a României, în parteneriat cu Consiliul de Relaţii Economice Externe al Turciei (DEIK) și Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD) cu participarea Ministrului de Comerț al Republicii Turcia, Ruhsar Pekcan.
• Trilaterala Turcia-Polonia-România, care a avut loc la Ankara cu participarea miniștrilor de externe din cele trei state.
Șefii diplomațiilor au evidențiat importanța procesului de stabilizare a Balcanilor de Vest pentru securitatea euroatlantică și rolul SUA în cadrul NATO.
Ambasada României la Ankara a derulat în anul precedent numeroase activități de diplomație publică și culturală atât pe perioada Președinției Rotative a României, cât și în restul anului.
Prezentarea Iei Românești, simbol național și identitar mioritic a fost pe departe cel mai cunoscut, apreciat și mediatizat eveniment organizat de Ambasada României la Ankara. De asemenea, misiunea diplomatică a României în Turcia a sprijinit în anul 2019 înființarea unui Consulat Onorific al României la Nevșehir și Kayseri în regiunea istorică Capadoccia.
Expoziția intitulată „Turcia în viziunea diplomaților Uniunii Europene” găzduită în Aeroportul din Istanbul a mai confirmat încă o dată faptul că România este unul dintre cei mai puternici parteneri ai Turciei din Uniunea Europeană.
Anul 2019 a marcat și inaugurarea de către Ministrul Afacerilor Externe al României a monumentului lui Nicolae Titulescu din capitala Turciei.
Ambasadorul României la Ankara, E.S. Gabriel Șopandă, a participat pe parcursul anului 2019 la întruniri și conferințe care au avut ca scop întărirea relațiilor dintre cele două state în domeniul economic.
Aylin Asan