„Când vorbim de economie nu putem să lăsăm la o parte industria de apărare. Industria de apărare este un vector important de creștere economică. Alocăm 2% din PIB pentru înzestrarea armatei și ne dorim ca o parte din acesti 2% din PIB să se întoarcă înapoi în industria românească şi împreună cu companiile atât de stat cât și private din industria de apărare, capabilitățile de luptă de care armata română are nevoie și pe care le achiziționează, să se poată produce și în România și împreună cu Ministerul Apărării ne ocupăm de acest lucru. Este un vector important de dezvoltare economică” a precizat Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
Relansarea industriei naționale de apărare are la bază obiective precum:
Integrarea în fabricație a unor produse și sisteme complexe (ex: aeronave militare și civile, transportoare blindate pe șenile și pe roți, sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, platforme de transport, muniții cu precizie înaltă de lovire, etc).
Ridicarea nivelului tehnologic și de productivitate al operatorilor economici la cerințele tehnice actuale se poate realiza numai printr-un efort investițional coroborat cu deciziile de dotare ale FSNA.
Programul de investiții astfel stabilit va fi susținut din surse de la bugetul de stat, surse proprii, valorificări de active și mecanismele de compensare pentru achiziții de tehnică specială.
Accesarea clauzelor de offset din contractele de achiziție ale instituțiilor FSNA în beneficiul operatorilor economici din industria națională de apărare.
Reorganizarea operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea MEEMA și formarea de entități funcționale prin unificarea operatorilor.
Reglementarea obligaţiei pentru instituţiile din cadrul FSNA de a introduce clauze în contractele încheiate cu furnizorii externi, în baza cărora mentenanța acestora să fie efectuată numai de către operatorii economici înscriși în registru.
Instituirea obligaţiei instituţiilor din FSNA de a se adresa, cu prioritate, operatorilor economici din industria naţională de apărare, atunci când intenţionează să încheie contracte de achiziţie publică care au ca obiect prestarea de servicii şi/sau furnizarea de armament, muniţii, tehnică militară, echipamente şi/sau material de război cu firme străine.
Planul de Relansare Economică include și un plan de compensare care constă în:
Programe de compensare cu compania Iveco Defence Vehicles S.p.A.
Acord de compensare semnat între O.C.A.T.S. și compania Iveco Defence Vehicles S.p.A.
Valoarea obligației de compensare: 812.541.230,44 lei, reprezentând 80% din valoarea contractului
Planul de compensare cuprinde 4 programe, dintre care 3 programe urmează a se derula cu industria românească, iar un program are ca beneficiar Ministerul Apărării Naționale. Cele trei programe care se derulează cu industria românească au o pondere de 99,83% din totalul obligației de compensare.
Programe de compensare cu compania General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH
Acord de compensare între O.C.A.T.S. și compania General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH (GDELS-Mowag GmbH)
Valoarea obligației de compensare asumată de către compania GDELS-Mowag GmbH este de 297.056.386,40 euro, reprezentând 80% din valoarea contractului subsecvent
Planul de compensare cuprinde două programe pe care compania elvețiană le derulează cu Uzina Mecanică Bucureşti (S.UMB S.A.) – filială a companiei naţionale “ROMARM”, în cadrul achiziției produsului “TBT 8×8 PIRANHA 5 și Derivate
Planul de compensare propus de compania EuroSpike GmbH cuprinde 2 programe pe care compania germană le derulează, prin intermediul companiei Diehl Defence GmbH&Co.KG, cu S. Tohan S.A. – filală a companiei naţionale “ROMARM”.
Programe viitoare:
O.C.A.T.S. poartă discuții cu companiile Elbit Systems Ltd. din Israel și Thales din Franța pe marginea plasării de comenzi către companiile românești