Economie

Numărul femeilor care se implică în antreprenoriat crește de la an la an

Numărul femeilor care se implică în antreprenoriat este în creştere an de an, un lucru pozitiv dacă ne gândim că se fac paşi importanţi în obţinerea egalităţii de şanse şi de tratament egal între femei şi bărbaţi la nivel mondial, potrivit unui comunicat al CONAF, remis, vineri, AGERPRES.

Pentru a depăşi aceste bariere este nevoie de educaţie şi de alfabetizarea digitală, un proces esenţial în era tehnologiilor digitale la care suntem parte. Tot mai multe state caută soluţii de sprijin pentru economiile lor, iar România nu face excepţie.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă proiectul WINGATE – „Împreună pentru o Europă verde, competitivă şi incluzivă”, proiect realizat cu fonduri norvegiene, care a debutat în România, bucurându-se de prezenţa Excelenţei sale Ambasadorul Norvegiei în România, Siri Beate Barry. Scopul acestuia îl reprezintă creşterea numărului de femei antreprenor în ţările partenere în proiect: Ungaria, România, Serbia, Moldova şi Norvegia.

„Chiar dacă nu este membru al UE, Norvegia cooperează şi îşi doreşte să ajute Uniunea să facă faţă provocarilor curente şi să işi facă util potenţialul său la maxim. Prin Fondul de granturi SEE oferite de Norvegia, Islanda, Liechtenstein, contribuim la reducerea diferenţelor economice şi la întărirea relaţiilor de cooperare. Din 2015 până în prezent au fost oferite granturi în valoare de 2,8 miliarde de euro dintre care 502,5 milioane de euro au fost oferiţi României”, a declarat ambasadorul Norvegiei în România, lăudând implementarea unui astfel de proiect la nivelul mai multor state member ale UE.

Proiectul este unul transnaţional şi implică schimburi de experienţă între ţările participante în vederea dezvoltării unei platforme care să încurajeze femeile să devină actori în economie.

„Antreprenoriatul este un vector esenţial al creşterii economice şi al creării de locuri de muncă: acesta creează noi întreprinderi şi locuri de muncă, deschide noi pieţe şi stimulează noi aptitudini şi capacităţi”. Aproape 40% dintre asociaţii firmelor active astăzi în România sunt femei. Femeile de afaceri se regăsesc, tot mai vizibil, în clasamente ale succesului. Contribuţiile lor sunt extrem de apreciate în toate domeniile, de la educaţie şi sănătate, la activităţi civice, cultură, divertisment, sport sau politică”, Cristina CHIRIAC, preşedinte CONAF.

Ea a vorbit despre priorităţile Uniunii Europene de după pandemie „o Europă mai puternică care sa devină verde, digitală şi mai rezilientă. Asta presupune o Uniune în care nu este loc de rasism şi de discriminare, unde rolul şi locul femeii în dezvoltarea economică este apreciat si încurajat. Cred că acest lucru poate fi realizat dacă toate statele promovează egalitatea de gen şi facilitează intrarea femeilor în antreprenoriat. Îmi doresc ca România, ca stat membru al Uniunii Europene, să se afle în lista membrilor care implementează politici publice de încurajare a doamnelor antreprenor, iar acestea să contribuie într-un numar cât mai mare la creşterea economică şi diversificarea ariilor de competenţă în sectoare inovatoare”.

La rândul său, Agnes Puskas, lead Project Manager SKC Consulting susţine că: „În urma experienţei prin care trecem din cauza situaţiei pandemice, am realizat că este foarte important să ne dezvoltăm abilităţile de rezilienţă la şocuri, lucru pe care ni l-am propus să îl facem şi în cadrul proiectului WINGATE. Alte aspecte foarte importante sunt transformarea digitală, sutenabilitatea şi incluziunea. Acestea sunt trendurile pe termen lung la care trebuie să lucrăm pentru viitor”.

Pe măsură ce pieţele devin tot mai volatile iar industriile tot mai inovatoare, liderii de afaceri au nevoie de noi strategii de creştere, axate pe oameni, educaţie şi digitalizare. Lumea în care trăim are tot mai multe interacţiuni virtuale cu impact major asupra economiilor lunii: impactul tehnologiei asupra muncii umane şi distribuţiei veniturilor; adaptarea sistemelor fiscale la era digitală; rolul tehnologiei în furnizarea de servicii de bază pentru păturile sociale defavorizate şi accesul generalizat la educaţie continuă, cu scopul de a crea o forţă de muncă adaptată erei digitale.

Nicoleta Muntenu, vicepreşedinte CONAF a vorbit despre: „Studiile globale arată că există o discrepanţă între competenţele actuale ale angajatilor şi nevoile angajatorilor generate de noile tehnologii. Tehnologiile digitale, inovaţia şi inteligenţa artificală sunt noile provocări ale antreprenorilor, iar companiile pentru a fi competitive în aceste vremuri de criză sunt nevoite să adopte tehnologiile digitale necesare reinventării propriilor modele de afaceri”. În acest sens, ea crede ca este nevoie de „crearea unui cadru fiscal care să stimuleze dezvoltarea economiei digitale, înfiinţarea sediilor sociale virtuale, extinderea reţelei de fonduri de investiţii de capital de risc şi flexibilizarea condiţiilor de participare a startup-urilor la proiectele publice care au ca obiect dezvoltarea aplicaţiilor utile pe platforme publice. Acestea sunt câteva măsuri concrete care să ajute la construirea unui mediu de afaceri bazat pe inovaţie tehnologică şi acces la soluţii digitale”.

Deşi statisticile arată că pandemia COVID-19 a avut un impact disproporţionat asupra business-urilor deţinute de femeile din întreaga lume, 87% dintre acestea afirmând că au resimţit un impact negativ puternic, totuşi, conform aceloraşi studii, femeile au un grad de adaptabilitate la schimbări mult mai crescut. Evident că în funcţie de dezvoltarea economică a unui stat, ele se pot adapta mai rapid sau mai lent, însă reuşesc de fiecare data să facă faţă provocărilor.