LACZIKO Enikő Katalin, Secretar de stat al Departamentului pentru Relații Interetnice a vorbit despre proiectele DRI din anul 2022, importanța Recensământului Populației și Locuințelor pentru minoritățile naționale și despre rolul conservării și promovării tradițiilor comunităților etnice din România într-un interviu acordat revistei AY DIALOG.
- În anul precedent Departamentul pentru Relații Interetnice a derulat campania de informare și conștientizare publică Uniți Contra Urii. Cum a decurs această campanie și care a fost impactul acesteia asupra publicului țintă?
LACZIKO Enikő Katalin: Această inițiativă a DRI a fost o campanie care s-a desfășurat în mediul online, și a fost construită în jurul a cinci puncte cheie, direcții de acțiune, pe care am dorit să le integrăm în activitățile noastre: conștientizare, informare, sensibilizare, responsabilitate socială și solidaritate. Prin acțiunile derulate am dorit să aducem în atenția publicului larg atitudinile generatoare de discurs incitator la ură sau de infracțiuni motivate de ură etnică și rasială.
Pe această cale, cu atât mai mult în actualul context, este important să rememorăm cadrul în care această acțiune a luat naștere. Prin prisma contextului sanitar, generat de SARS CoV-2, perioada ultimilor doi ani a fost una atipică, marcată de reale provocări ce au generat noi forme de intoleranță, discriminare rasială, xenofobie si alte forme extremism.
Narațiunea discursului incitator la ură, din monitorizările efectuate de Departament, dar și de către alte entități, a putut fi observată ca fiind în creștere, îndeosebi în mediul online. Tranziția, în contextul pandemic, a comunicării din viața de zi cu zi către mediul digital, din păcate a facilitat și amplificat propagarea retoricii specifice discursului incitator la ură. Fenomenul a vizat minoritățile naționale și, în mod particular comunitatea romă, dar și comunitatea maghiară, respectiv comunitatea evreiască.
Prima etapă a campaniei a constat în promovarea în mediul online a unui clip video ce a adus în atenția publicului narațiuni specifice discursului de ură, textele reprezintă comentarii sau mesaje primite de DRI din partea urmăritorilor noștri din mediul online, în perioada anului 2020, în urma monitorizărilor efectuate cu privire la discursul de ură.
Cea de-a doua etapă a constat în construirea unei culturi a solidarității în fața provocărilor aduse de discursul incitator la ură, a empatiei și a dialogului interetnic între reprezentanți ai mediului instituțional, non-guvernamental, diplomatic și societate în ansamblul său.
Campania a beneficiat de sprijinul a 34 instituții și entități, un număr total de 72 de persoane participante ce s-au alăturat demersului nostru, printre care enumerăm: reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, înalţi oficiali guvernamentali, Secretariatul General al Guvernului, reprezentanți ai Camerei Deputaţilor, reprezentanţi ai Senatului, Ministerului Culturii, reprezentanţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, ai Federaţiei Române de Fotbal, mediul non-guvernamental, instituții de cultură, mass-media, organisme internaționale, personalități publice, precum şi reprezentanţi ai mediului diplomatic.
Raportat la impactul acestei activități, informațiile au parvenit unui număr de peste 67,918 de persoane, iar din analiza de impact efectuată de DRI, am putut observa reacții pozitive cu privire la obiectivele campaniei, inclusiv în tipul de narațiune folosit în cadrul secțiunilor de comentarii.
- Cum se pregătește Departamentul pentru Relații Interetnice pentru Recensământul populației și locuințelor din România ce va avea loc în martie-iunie 2022 ?
LACZIKO Enikő Katalin: Pentru instituția noastră, perioada martie-iulie 2022 semnifică, de fapt, o perioadă mai intensă, fiindcă noi am început aceste pregătiri și demersuri încă din 2018, prin propuneri de modificare și completare a legislației procesului Recensământul printre care și prevederi care vizează minoritățile naționale, prin consultările privind elaborarea nomenclatorului etniilor și limbilor materne. Deci practic de 3-4 ani ne pregătim de acest important eveniment prin care ar fi de dorit ca rezultatele cât mai fidele realității din teren în ceea ce privește minoritățile din România.
Cu 10 ani în urmă au fost mai multe nereguli sesizate în legătură cu recenzarea persoanelor aparținând minorităților naționale și am dorit să le înlăturăm pe acestea prin cele mai eficiente instrumente posibile. În perioada anterioară recenzării propriu-zise, au fost o serie de consultări cu toate părțile implicate în acest proces, inclusiv cu organizațiile membre ale Consiliului Minorităților Naționale.
Desigur, restricțiile datorate pandemiei au îngreunat pregătirile, fiindcă era practic imposibil să discutăm despre provocările care s-ar putea isca în cadrul acestui proces desfășurat exclusiv pe online, o premieră în materia recensământului în România, de altfel binevenită. Începând cu toamna trecută am putut deja organiza și întâlniri nemijlocite la sediile organizațiilor minorităților naționale, am putut discuta clar, practic și la obiect despre problemele pe care acestea le întâmpină, am încercat să le oferim și consultanță în ceea ce privește aceste aspecte, totodată, am stat de vorbă – în cadrul campaniei de informare a DRI – cu conducătorii sau coordonatorii acestor organizații, am publicat o serie de interviuri cu dânșii. Era un fel de sondaj mai amplu și mai detaliat asupra preocupărilor majore ale comunităților, în perspectiva Recensământului. Am dorit, totodată, să prezentăm și comunitățile celor interesați care nu au avut contact până acum cu o anumită minoritate, iar una din cele mai autentice voci care pot relata despre aceste aspecte, provin din interiorul comunității, cum ar fi cel care a fost împuternicit de comunitatea respectivă să facă acest lucru, președintele sau deputatul organizației reprezentative.
În faza de autorecenzare și de autorecenzare asistată vom comunica aplicat și vom oferi informații și lămuriri acolo unde acestea sunt necesare.
- Care sunt în opinia dumneavoastră soluțiile optime pentru a conservarea tradițiilor și obiceiurilor minorităților naționale?
LACZIKO Enikő Katalin: Nu cred că există o rețetă unică, fiindcă diferitele strategii trebuie aplicate la necesitățile comunităților etnice în parte.
Am putut observa chiar prin intermediul interviurilor despre care v-am vorbit adineauri faptul că diferitele identități minoritare sunt extrem de complexe. Conducătorii de organizații au răspuns extrem de onest și punctual la aceste aspecte din interviu și dacă ne uităm mai atent, vedem că niciuna dintre aceste identități nu se construiește la fel, având la bază limba maternă, diferitele obiceiuri populare, tradiții culturale și religia, dar cu accente și nuanțe foarte importante, dar și foarte diferite.
De aceea, eu aș spune foarte simplu: valorile noastre trebuie cultivate și promovate, ocrotite și experimentate în fiecare zi și nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că aceste valori sunt transmise mai departe de generațiile tinere. Organizațiile minorităților naționale, dar și noi, cei din cadrul DRI suntem conștienți de aceste aspecte și ne vom planifica și acțiunile viitoare conform acestui principiu. Vom ajuta și vom iniția acțiuni prin care identitatea se poate păstra sub forma ideală pentru respectivele comunități.
- Mozaicul etnic Dobrogean este cunoscut la nivel internațional, iar mulți dintre diplomații acreditați în România îl promovează în spațiul public ca un model de conviețuire pașnică. Care este viziunea dumneavoastră în privința mozaicului etno-cultural Dobrogean?
LACZIKO Enikő Katalin: Dobrogea este o zonă geografică caracterizată de o diversitate culturală aparte și poate fi considerată un cadru cu o bogată încărcătură de identitate etnică. După cum știm, aici conviețuiesc alături de români, turci, tătari, germani, greci, albanezi, bulgari, ruși-lipoveni, romi și alții, iar fiecare dintre aceste comunități are o identitate aparte. Consider că este de datoria noastră să sprijinim, să ne implicăm în activități care rezultă în păstrarea limbii materne, a culturii, a religiei și să încurajăm ca acest lucru să fie transmis și generațiilor viitoare.
Înțelegerea corectă a relațiilor care se stabilesc între membrii unor etnii, cunoașterea reciprocă a grupurilor etnice dintr-o zonă sunt lucruri importante care facilitează comunicarea și contribuie la înlăturarea tensiunilor și a conflictelor. La fel de importante sunt și recunoașterea și conștientizarea identităților și faptului că diferențele dintre culturi sunt soluții ideale pentru îmbogățirea dialogului intercultural.
Vă pot da și exemple de bună practică din activitatea DRI. În cadrul unui proiect SUERD, reprezentanți ai mass-mediei din toată țara au vizitat spațiul cultural dobrogean în două etape, în 2014 și în 2019. Prin proiectul intitulat ”Diversitate şi patrimoniu cultural prin prisma mass media. Vizită de documentare și schimb de bune practici pentru jurnaliști și experți în patrimoniu din Regiunea Dunării”, participanții au avut posibilitatea de a cunoaște în detaliu specificitățile culturale ale acestei regiuni bogate care este Dobrogea multietnică, au vizitat localități, lăcașuri de cult și diferite muzee, s-au întâlnit cu reprezentanții diferitelor comunități etnice. Este un proiect foarte îndrăgit și deopotrivă foarte util, fiindcă experiența directă contează enorm de mult în înțelegerea diferențelor dintre noi și a bogățiilor care fac parte din cultura acestei țări.
În 2019, am început, împreună cu foarte multe instituții partenere, un proiect de suflet la care au muncit foarte mulți specialiști cunoscători ai spațiului cultural, artistic și etnic dobrogean. Este vorba de MIRAS, adică Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea și este un proiect pe care l-am lansat, împreună cu ISPMN, pe timp de pandemie, în 2020, când evenimentele culturale au fost mutate pe platformele online. Însă MIRAS reprezintă mult mai mult decât un eveniment cultural în spațiul virtual. Colecția prezentată acolo semnifică rezultatul unei munci asidue de documentare și cercetare: avem 850 de fotografii – piese otomane, piese tradiționale, cu imagini vechi și mai recente, cărți poștale, înregistrări video și audio, toate dispuse tematic. Anul trecut, în cadrul MIRAS am lansat și o expoziție temporară: Imaginea turcilor și tătarilor în arta modernă românească, ceea ce reflectă principiile noastre despre conviețuirea oamenilor, comunităților: sensibilitatea și cunoașterea, prețuirea reciprocă. În viitor avem de gând să lărgim spectrul artei contemporane cu o colecție a lucrărilor artiștilor turci și tătari cu care avem o colaborare extrem de bună și în cadrul altor proiecte de artă.
- Ce proiecte pregătește DRI pentru anul acesta?
LACZIKO Enikő Katalin: Vom demara și în continuare o serie de proiecte de promovare a dialogului intercultural prin artă – teatru, arte plastice – atât pe plan național cât și internațional. Activitățile noastre se vor intensifica din moment ce măsurile ne îngăduie să organizăm, din nou, evenimente cu prezență fizică.
Avem printre planurile noastre și continuarea proiectelor de promovare a diversității culturale, dar și a celor de prevenire și combatere diferitelor forme de intoleranță, din păcate foarte răspândite în ultimul timp. Totodată, avem în vedere și realizarea unor noi proiecte și activități în cadrul Strategiei privind incluziunea cetățenilor de etnie romă, SUERD și Strategia privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului de ură.
Vom continua, de asemenea, să acordăm sprijin financiar proiectelor privind garantarea, păstrarea, exprimarea, promovarea şi dezvoltarea identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a persoanelor ce aparţin minorităţilor naţionale. Aceste proiecte sunt importante și în privința dialogului intercultural, a diversității culturale, lingvistice și confesionale, precum și în prevenirea și combaterea discriminării, a prejudecăților, a stereotipiilor, antisemitismului, rasismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și a altor forme de intoleranță. Proiectele finanțate sunt inițiate, an de an, de către organizații, asociații, fundații sau instituții publice care își desfășoară activitatea în aria de competență a DRI. Ne face o deosebită plăcere că aceste evenimente pot avea loc și cu ajutorul nostru, sunt acțiuni culturale valoroase la care participăm și financiar, dar și la modul prezenței fizice, ne bucurăm alături de inițiatori de acele aspecte ale vieților noastre pentru care merită să depunem un efort susținut.
Interviu realizat de Aylin Asan.