Politic

Numirea judecătorilor la Curtea Constituţională a României (procedură)

Termenul de depunere a candidaturilor pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională în locul lui Valer Dorneanu este 26 aprilie 2022, a stabilit Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, la 11 aprilie 2022. De asemenea, Comisia juridică a Camerei va depune raportul până pe 29 aprilie. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a declanşat, la 11 aprilie, procedura pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională, în locul actualului preşedinte, Valer Dorneanu, căruia îi expiră mandatul pe 10 iunie 2022.

„Domnul Valer Dorneanu a fost numit judecător la Curtea Constituţională pentru un mandat de 9 ani, ca urmare a încetării mandatului doamnei judecător Aspazia Cojocaru (…). Domnul Valer Dorneanu a depus jurământul prevăzut de art. 63 alin 1 din Legea 47/1992, republicată, în data de 10 iunie 2013. Având în vedere că, potrivit tezei a doua din alin. 2 al art. 63, judecătorii Curţii îşi vor exercita funcţia de la data depunerii jurământului, se constată, în temeiul art. 67 alin. 2, teza întâi, că mandatul domnului judecător Valer Dorneanu expiră în data de 10 iunie 2022”, se menţionează în documentul Biroului Permanent.

Nominalizarea unui nou judecător la Curtea Constituţională în locul lui Valer Dorneanu urmează să fie făcută de Camera Deputaţilor, având în vedere că tot aceasta a fost cea care l-a desemnat pe Valer Dorneanu în 2013.

Tot în iunie 2022, expiră şi mandatele judecătorilor Mona Pivniceru şi Daniel Morar. Nominalizarea în locul Monei Pivniceru urmează să fie făcută de către Senatul României, în timp ce nominalizarea în locul lui Daniel Morar ar urma să aparţină Preşedintelui României.

USR a anunţat, la 13 aprilie 2022, că îl propune pe judecătorul Cristi Danileţ pentru Curtea Constituţională, în locul lui Valer Dorneanu.

***

Actuala componenţă a Curţii Constituţionale a României este, potrivit ccr.ro, următoarea:
Mona-Maria Pivniceru, numită judecătoare a CCR de către Senatul României, în 2013, pentru un mandat de 9 ani (mandatul expiră în 2022)
Daniel-Marius Morar, numit judecător al CCR de către Preşedintele României, în 2013, pentru un mandat de 9 ani (mandatul expiră în 2022)
Livia-Doina Stanciu, numită judecătoare a CCR de către Preşedintele României, în 2016, pentru un mandat de 9 ani (mandatul expiră în 2025)
Marian Enache, numit judecător al CCR de către Senatul României, în 2016, pentru un mandat de 9 ani (mandatul expiră în 2025)
Attila Varga, numit judecător al CCR de către Camera Deputaţilor, în 2016, pentru un mandat de 9 ani (mandatul expiră în 2025)
Elena-Simina Tănăsescu, numită judecătoare a CCR de către Preşedintele României, în 2019, pentru un mandat de 9 ani (mandatul expiră în 2028)
Cristian Deliorga, numit judecător al CCR de către Senatul României, în 2019, pentru un mandat de 9 ani (mandatul expiră în 2028)
Gheorghe Stan, numit judecător al CCR de către Camera Deputaţilor, în 2019, pentru un mandat de 9 ani (mandatul expiră în 2028)
Valer Dorneanu, numit judecător al CCR de către Camera Deputaţilor, în 2013, pentru un mandat de 9 ani; preşedinte al CCR din 2016 (mandatul expiră în 2022)

Potrivit Constituţiei României, Curtea Constituţională se compune din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceştia, 3 judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, 3 de Senat şi 3 de Preşedintele României (art. 142 din Constituţia României).

Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii, mai arată Constituţia României (art. 142).

Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputaţi şi de senatori. Fiecare candidat va depune un „curriculum vitae” şi actele doveditoare că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie. Candidaţii vor fi audiaţi de comisie şi de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toţi candidaţii, conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (art. 5).

Conform art. 67 din Legea CCR, mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în alte situaţii precum demisie, pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept, deces etc.

Cu 3 luni înainte de expirarea mandatului fiecărui judecător, preşedintele Curţii sesizează pe preşedintele Camerei Parlamentului care a numit judecătorul sau, după caz, pe Preşedintele României, solicitându-l să numească un altul în locul lui; numirea trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor (art. 68 din Legea nr. 47/1992).

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii. Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit. Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de Preşedintele României poate propune o singură candidatură. Dacă la primul tur de scrutin niciun candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, va avea loc un doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacă toţi candidaţii obţin acelaşi număr de voturi. Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă (art. 7 din Legea nr. 47/1992).

Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior (art. 143 şi 144 din Constituţie)