Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Româniai, Mihai Daraban a participat la cea de a XXVII-a sesiune a Comisiei Economice Mixte care s-a desfăşurat la Istanbul la 31 martie. În contextul prezenţei sale la Istanbul, la Forumul de Afaceri România-Turcia şi a participării la discuţii bilaterale la nivel înalt, președintele CCIR, Mihai Daraban a acordat un interviu publicației AY DIALOG.
- Cum au decurs discuțile din cadrul Forumului de Afaceri și Investiții România-Turcia și care au fost punctele de pe ordinea de zi care v-au atras atenția?
Președinte CCIR Mihai Daraban: Forumul de afaceri și investiții România – Turcia, de astăzi, reprezintă un model de bune practici în ceea ce privește organizarea unui eveniment destinat dezvoltării relațiilor comerciale bilaterale. La aceeași masă au stat reprezentanții celor mai puternice organizații de promovare a mediului de afaceri din România și Turcia, (Uniunea Camerelor și Burselor de Mărfuri din Turcia, Asociația Oamenilor de Afaceri Turci și Camera de Comerț și Industrie a României), reprezentanții a peste 170 de companii din cele două state, precum și reprezentanții autorităților centrale din țara gazdă, în persoana vicepreședintelui Turciei, E.S. dl. Fuat Oktay, și din România, prin prezența dlui. vice-priministru Sorin Grindeanu. Ținta pe care ne-am propus-o cu toții este de a ridica valoarea schimburilor comerciale dintre România și Turcia la peste 10 miliarde de dolari anual, iar participarea masivă a companiilor românești și turcești la acest eveniment și implicarea totală a factorului politic din ambele țări, ne asigură că această țintă va fi atinsă în viitorul apropiat. Nu trebuie uitat faptul că oamenii de afaceri din Turcia sunt prezenți în România de peste 30 de ani, iar ceea ce au reușit să construiască în acest timp la noi în țară reprezintă un exemplu eficient de business.
- Cum apreciați relația dintre România și Turcia la nivel comercial?
Președinte CCIR Mihai Daraban: În mod categoric, Turcia reprezintă unul dintre cei mai importanți investitori din România. Datele statistice indică o creștre constantă a valorii schimburilor comerciale, cel puțin în ultimii 6 ani, cu o mică sincopă în 2020, cauzată de pandemia Covid-19. Astfel, dacă în 2015 valoarea schimburilor comerciale se situa la nivelul de 4,4 miliarde de euro, la sfârșitul anului 2021, valoarea depășea 7 miliarde de euro. De altfel, Turcia se regăseşte pe locul 15 în clasamentul top 50 pe ţări de rezidenţă a investitorilor cu participare străină la capitalul social. La nivelul lunii ianuarie 2022, în România activau 16.842 de companii turcești, cu o valoare a capitalului social subscris de 655,5 milioane euro. Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al cincilea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale ale României. Potrivit estimărilor, investiţiile totale ale firmelor turce in România, directe si indirecte, realizate prin societăţile înregistrate în alte state, depăşesc suma de 4 miliarde Euro.
- Care este perspectiva dumneavoastră asupra cooperării comerciale la Marea Neagră?
Președinte CCIR Mihai Daraban: CCIR a lansat, în toamna anului 2020, în cadrul reuniunii statelor aparținând OCEMN, din care face parte și Turcia, o inițiativă care vizează valorificarea transportului maritim prin Canalul Suez, prin stabilirea prețurilor preferențiale pentru navele de marfă OCEMN. Considerăm că această inițiativă poate avea un impact semnificativ asupra economiilor României și Turciei, dacă vom continua să explorăm avantajele poziționării geografice a regiunii Mării Negre. Trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru a intensifica comerțul la Marea Neagră, ţinând cont și de noua situație geopolitică din Ucraina. În mod cert, există o preocupare comună a României și Turciei de a reuși revitalizarea comerțului la Marea Neagră. În acest sens, ne bucură foarte mult faptul că Turcia sprijinină inițiativa CCIR de a discuta cu reprezentanții Egiptului, referitor la identificarea unor soluții optime pentru traficul pe canalul Suez.
- Cum apreciați mediul de afaceri turc din România?
Președinte CCIR Mihai Daraban: După cum aminteam, oamenii de afaceri turci au fost prezenți în România încă de la începutul anilor ’90. De-a lungul timpului, au demonstrat că modelul de business pe care l-au adoptat este unul de succes si poate reprezenta un exemplu pentru investitorii din alte state. Acest lucru a fost sesizat și la nivel cameral, în prezent existând nu mai puțin de patru acorduri între CCIR și diferite organizații ale mediului de afaceri din Turcia, cum ar fi: Consiliul de Relații Economice Externe al Turciei (DEIK), Uniunea Camerelor și Burselor de Mărfuri din Turcia (TOBB), Camera Națională de Inginerie Electrică din Turcia (NCEET), Asociația Oamenilor de Afaceri Turci în România (TIAD). Astfel, putem spune fără să greșim că adevărații ambasadori comerciali ai Turciei în România sunt chiar oamenii de afaceri care activează aici de peste 30 de ani.
- Ce proiecte pregătește CCIR pentru anul acesta?
Președinte CCIR Mihai Daraban: CCIR este cea mai reprezentativă organizație de promovare a mediului de afaceri din România, având o preocupare continuă în ceea ce privește dezvoltarea businessului autohton. În primul rând, susținem internaționalizarea business-ului românesc, mai exact extinderea acestuia pe piețe noi, acolo unde antreprenorii români sunt mai puțini prezenți. În momentul de față, România de bazează în proporţie de 75% pe comerţul intracomunitar, ceea ce înseamnă că suntem destul de puțini activi pe piețele asiatice sau americane. De aceea, încercăm să stabilim noi contacte economice cu state puternice din punct de vedere economic, aparținând G20, așa cum este și Turcia. Pentru ca acest plan să devină realitate, și aici trecem la ce-a de-a doua linie majoră de acțiune a CCIR, trebuie să avem o diplomație economică foarte puternică, care să răspundă în mod eficient cerințelor mediului de afaceri de astăzi. Mediul privat trebuie să-şi ia în propriile mâini soarta în ceea ce înseamnă diplomaţie economică, pentru că există o incompatibilitate între structura actuală de diplomaţie economică şi mediul de afaceri real din ţară.
Interviu realizat de Aylin Asan.