Vicepremierul României și Ministrul Transporturilor, Sorin-Mihai Grindeanu a acordat un interviu pentru cel de-al treilea număr al Revistei AY DIALOG – ediție Specială dedicată Zilei Naționale a României.
– În contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor la adresa securității în regiunea Mării Negre, rolul României și al Portului Constanța în conectivitatea regională a devenit unul substanțial. Cum priviți reconfigurarea acestui domeniu al transporturilor maritime și feroviare în zona Mării Negre?
Rolul strategic al Portului Constanța de hub de mărfuri regional este mai pregnant ca niciodată, devenind o rută esențială a traficului de mărfuri în zonă. Portul Constanța a devenit un nod maritim vital pentru legătura între Europa de Vest și Est-Centrală cu Asia Centrală, Orientul Îndepărtat și Africa de Nord. Importanța portului este dată inclusiv de conexiunile strategice navale cu Dunărea, dar și de cele feroviare sau rutiere, atât cu alte state membre ale Uniunii Europene, cât și cu state din afara spațiului UE.
În actualul context din regiunea Mării Negre, stabilitatea, securitatea și climatul pentru investiții pe care le oferă România sunt atuuri care ne profilează ca placă turnantă între Asia și Europa. Iar portul Constanța este un actor important în acest context prin reconfigurarea rutelor de transport.
În plan mondial portul Constanța a devenit parte a unui important coridor pentru exportul de cereale către țările care au cea mai mare nevoie, cu un rol definitoriu în evitarea unei crize alimentare. Să nu uităm că Ucraina este un exportator de top mondial pentru cereale, iar de producția ucraineană depind în special țări din Africa și Asia.
– De la începutul acestui an și până în prezent au fost demarate numeroase proiecte de infrastructură rutieră. Ce ne puteți spune despre îmbunătățirea cadrului legislativ în dezvoltarea proiectelor de infrastructură?
Pentru evitarea lipsei de coerență la nivel național în implementarea proiectelor din domeniul infrastructurii rutiere Guvernul României a adoptat în anul 2021 Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport prin care au fost stabilite obiective clare pentru perioada 2021-2030.
Acest Programul are un triplu rol: prioritizarea investițiilor; actualizarea strategiei de implementare a Master Planului General de Transport al României, adoptat în anul 2016 și acela de document cadru de referință pentru politicile publice relevante și pentru toate instituțiile implicate în realizarea obiectivelor de infrastructură națională de transport.
Pe baza priorităților stabilite a fost dezvoltă o strategie pentru asigurarea finanțării necesare pe cei 10 ani de implementare, plecând de la corelarea principalelor surse de finanțare disponibile României, respectiv: Planul Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR), Programul operațional Transport (POT), Connecting Europe Facility (CEF 2.0) și bugetul național.
Putem spune astfel că Programul Investițional vizează un traseu eficient al proiectelor astfel încât la finele decadei să se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare față de celelalte State membre ale Uniunii Europene.
În ceea ce privește îmbunătățirea cadrului necesar dezvoltării proiectelor de infrastructură dar și pentru că anul 2022 a reprezentat pentru România un an crucial, în contextul crizei economice și al obiectivelor majore de relansare a economiei și de reluare a dezvoltării sustenabile, au fost adoptate o serie de modificări legislative atât în domeniul achizițiilor publice cât și în domeniul infrastructurii de transport de interes național.
Pentru o imagine cât mai completă a beneficiilor aduse vă pot spune că principalele modificări în sectorului achizițiilor publice vizează: asigurarea unui cadru normativ simplu, clar, stabil şi predictibil care să faciliteze investițiile publice; creşterea ratei de absorbție a fondurilor disponibile prin PNRR în contextul declanșării procedurii privind implementarea PNRR; corelarea legislației primare cu cea secundară pentru evitarea unei interpretări neunitare a conceptelor, dar şi pentru a asigura alinierea prevederile legale la realitatea economică şi socială actuală şi nu în ultimul rând, îmbunătățirea performanței autorităților publice în administrarea şi organizarea investițiilor.
Aceste îmbunătățiri își arată deja efectele și au condus la implementarea într-un termen mai scurt a proiectelor în domeniul investițiilor publice, prin reducerea timpilor necesari obținerii avizelor tehnice aferente, prin simplificarea derulării procedurilor de achiziție publică și prin evitarea pierderii finanțării.
Vreau să vă reamintesc principalele modificări adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2022 în domeniul investițiilor publice:
Actualizarea prețurilor se poate face acum după 6 luni de la încheiere contractului și nu după 12 luni așa cum prevedeau vechile reglementări.
Beneficiarii contractelor vor putea să plătească direct subcontractorii și furnizorii, iar în cazul rezilierii, un alt constructor va putea să preia contractul.
Dacă lucrările nu avansează într-un ritm sesținut constructorii vor fi notificați doar de 3 ori, înainte de reziliere, după care se poate intra în procedură de licitație fără publicare.
A fost introdusă în legislație obligația ca din 3 în 3 luni să fie emis un certificat de bună purtare.
De asemenea autoritățile vor întreprinde obligatoriu demersurile legale pentru reținerea cauțiunilor firmelor care pierd contestațiile.
Terenurile din proprietatea publică a statului și în administrarea entităților publice se vor transfera în administrarea expropriatorului, o dată cu hotărârea Guvernului prin care este aprobată declanșarea procedurii de expropriere și totodată se constituie un drept de administrare temporară în favoarea beneficiarului proiectului pentru realizarea lucrărilor pe terenurile aflate în albia minoră, fără a mai fi necesară încheierea altor formalități;
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are acum competență exclusivă pentru aprobarea reglementărilor tehnice specifice privind construcțiile inginerești pentru infrastructura de transport de interes național;
A fost instituit un termen de 15 zile calendaristice de la depunerea solicitării pentru emiterea Certificatelor de Urbanism și a autorizațiilor de construire și de 10 zile calendaristice pentru emiterea avizelor solicitate prin certificatele de urbanism.
Dacă documentația depusă nu este completă, aceste entități pot face observații doar o singură dată, ulterior măsurilor pe care beneficiarul le ia conform cerințelor de clarificare și nu mai pot emite după aceea alte solicitări.
În cazul în care autoritățile nu emit în termenele instituite avizele sau autorizațiile, se consideră că documentația depusă de beneficiar este conformă și completă, iar în acest caz acele autorități sunt obligate să emită autorizațiile în termen de 5 zile.
Dacă nici acest termen de 5 zile nu este respectat, se va considera că documentele respective au fost emise tacit.
Emiterea tacită se aplică și în cazul în care funcționarii Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nu eliberează în timp util Autorizația de Construire.
Au fost aduse și modificări privind garanțiile de bună execuție, fie prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale, fie prin combinarea a două sau mai multe dintre modalitățile de constituire prevăzute de lege, ca de exemplu virament bancar pentru o parte din sumă, rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale pentru o altă parte din sumă și instrumente de garantare emise de o societate de asigurări pentru cea de-a treia parte din sumă.
Prin modificările legislative din acest an am introdus și alte măsuri care au ca obiectiv bunul mers al contractelor de infrastructură mare.
Este posibilă acum de exemplu negocierea fără publicare, în condițiile în care contractele de infrastructură de transport de interes național sunt reziliate doar din culpa exclusivă a Antreprenorilor ceea ce duce la scurtarea timpilor pentru relansarea lucrărilor.
A fost introdusă și posibilitatea emiterii de către Beneficiar a unor documente constatatoare în timpul derulării contractului, din 90 în 90 de zile, nu doar la finalizarea contractului de lucrări sau servicii, Această măsură îi va împiedica pe Antreprenorii indisciplinați să câștige alte licitații.
A fost reglementată situația ajustării contractelor de achiziție de lucrări și produse din cauze imprevizibile generate de trei situații succesive de criză: situația post-pandemică, conflictul armat din Ucraina și criza energetică. Această măsură vine în sprijinul acelor Antreprenori serioși care vor să continue contractele, dar care întâmpină greutăți financiare cauzate de exemplu de creșterea prețului la materialele de construcție necesare.
– Ce proiecte are în derulare Ministerul Transporturilor pentru modernizarea Companiei Naționale de Căi Ferate ”CFR” SA?
În scopul dezvoltării conectivității regionale în domeniul căilor ferate sunt vizate și proiecte cu Turcia?
În prezent, CFR SA are în pregătire o serie de proiecte, cu finanțare externă nerambursabilă, aflate în diferite etape (elaborare studii de fezabilitate sau proiectare), dintre care o parte vor face legătura cu granița de sud a României și implicit pot permite asigurarea conectivității cu Turcia.
Vorbesc despre reabilitarea liniei de cale ferată Craiova – Caransebeș (225,287 km); modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța (271,4 km – linie simplă); reabilitarea liniei de cale ferată Ploiești Triaj – Focșani (43 km); reabilitarea liniei de cale ferată Focșani – Roman (147 km); reabilitarea liniei de cale ferată Roman – Iași – Frontieră (140 km).
La acestea se adaugă reabilitarea liniilor de cale ferată Pașcani – Dărmănești (71 km) și Dărmănești – Vicșani – Frontieră (34 km).
În plus urmează modernizare a 47 stații de cale ferată din România, printre care și Gara de Nord din București, reabilitarea a 149 de poduri, podețe și tuneluri, modernizarea a 150 treceri la nivel cu calea ferată dar și modernizarea liniei de cale ferată București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră (80 km).
Iar lucrările de electrificare, modernizare și reabilitare pe care le avem în vedere, nu se opresc aici.
Pentru electrificare putem să mai vorbim despre liniile de cale ferata Constanta-Mangalia (43 km) și Rădulești – Giurgiu (57 km), iar pentru modernizare de liniile de cale ferată București – Craiova (206 km); Coșlariu – Cluj Napoca (99 km); Apahida – Suceava (310 km).
Vor mai fi modernizate liniile și instalațiile din Complexul Feroviar București (605 km) și o secțiune feroviară pe traseul Predeal – Brașov.
Și nu în ultimul rând avem în proiect reabilitarea și electrificare liniei de cale ferată Craiova – Calafat (106 km), modernizarea liniei de cale ferată București – Aeroport Internațional Henri Coandă – faza II și implementarea sistemului ERTMS pe secțiunea de cale ferată Predeal – București – Constanța precum și extinderea sistemului GSM-R pe rețeaua primară de transport feroviar (367 km).
Ca o concluzie, pot spune că România se află în plin proces de modernizare masivă inclusiv în domeniul transportului feroviar.
– În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, România a găzduit cea de a 21-a ediție a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, eveniment de importanță majoră pentru sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (IT&C) la nivel mondial, a cărui organizare în România ați obținut-o în timpul mandatului dumneavoastră la conducerea ANCOM. Pe ce poziție se clasează România în domeniul telecomunicațiilor?
Vă pot spune că la nivel național, raportat la anul 2021, veniturile din furnizarea de rețele și servicii de comunicații electronice au înregistrat o creștere anuală de 2%.
S-a depășit astfel suma de 17 miliarde de lei ceea ce a reprezentat o pondere în PIB de 1,45%.
Mai mult de atât, întreg sectorul TIC, care cuprinde atât domeniul telecomunicațiilor, cât și zona de IT,contribuie la aproximativ 7% din PIB-ul României. Practic sectorul IT și Telecomunicații a ajuns să constituie o componentă importantă a pieței muncii din România și prin faptul că aici lucrează aproximativ 180 mii de persoane ceea ce reprezintă circa 2,7% din totalul salariaților.
În plus, la nivel european, România se poate mândri cu proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă , unde suntem pe locul 2 dar și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC , unde ne situăm pe locul 4.
Revenind la sectorul comunicațiilor electronice vă pot spune că 85% dintre conexiunile de internet fix din România permit viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps. În anul 2021 s-a constatat chiar că umărul de conexiuni de internet fix a crescut cu 7%, în special în mediul rural ceea ce reprezintă un semnal bun cu privire la reducerea decalajului digital dintre mediul rural și cel urban.
În continuare, principale probleme pe care trebuie să le soluționăm, așa cum remarcă și ultima ediție a Indicelui economiei și societății digitale (DESI) 2022, sunt cele legate de integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale precum și de creșterea competențelor digitale cu impact în domeniul comunicațiilor electronice.
În acest sens, Planul de redresare și reziliență al României include măsuri semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI și anume competențele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor și serviciile publice digitale, având prevăzute aproximativ 6 miliarde euro pentru investiții.
– În lunile martie și aprilie ale anului acesta ați avut vizite oficiale în Turcia și în Abu Dhabi, la Istanbul ați co-prezidat alături de Vicepreședintele Turciei, Fuat Oktay cea de-a 27-a sesiune a Comisiei Mixte de Colaborare Economică România-Turcia (JEC). Forumul Economic și de Investiții organizat în marja JEC a înregistrat un număr record de companii participante, atât din România cât și din Turcia. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru companiile străine care își doresc să facă investiții în România?
În conformitate cu Protocolul încheiat în cadrul Comisiei Mixte care a avut loc la Istanbul în perioada 28 – 29 martie 2022, traficul de tranzit pentru vehiculele de transport marfă a fost liberalizat încă din data de 1 mai anul acesta (2022).
Pentru a avea o imagine de ansamblu vă pot spune că numărul de vehicule înmatriculate în Turcia care au intrat în Romania în perioada 01.01.2021 – 31.10.2021, a fost de 232.369, din care: în tranzit, 183.656 de vehicule; pentru trafic direct, 40.597 de vehicule și pentru trafic destinat unei țări terțe, 8.116 de vehicule.
În perioada 01.01.2022 – 31.10.2022, au intrat în România 320.440 vehicule din care în tranzit, 266.253; pentru trafic direct, 47.043 și pentru trafic destinat unei țări terț țară, 7.144 de vehicule.
Companiilor străine care își doresc să facă investiții în România le pot da asigurări că infrastructura naţională de transport este într-o continua si accelerata dezvoltare, fapt ce va conduce la o mobilitate sporită atât la nivel național cât și regional. Iar această dezvoltare, alături de poziționarea României în actualul context geo-politic oferă oportunități de afaceri substanțiale.
Le pot recomanda și Companiilor cu potențial de a dezvolta activități care să se integreze pe platforma portuară românească, să nu ezite să își îndrepte atenția spre România.
Există un interes evident pentru porturile maritime românești, în special pentru proiectele sale majore, de mărire a capacității, proiecte care se pot realiza pe termen mediu și lung. Avem deja în derulare discuții avansate pentru investiții importante, care vor determina extinderea și câștigarea de noi teritorii portuare.
Totodată, zona portului Constanța este optimă pentru investiții în centre logistice, pentru dezvoltarea de noi activități economice care să vină în sprijinul tranzitului de mărfuri.
Bineînțeles că suntem interesați de creșterea conectivității portului Constanța cu alte porturi din Marea Neagră, pentru a atrage trafic de mărfuri și noi oportunități de afaceri.
În domeniul infrastructurii, reafirm că în calitate de viceprim-ministru și titular al portofoliului transporturilor, am încredere că inclusiv firmele turce din domeniul construcțiilor și ingineriei vor avea capacitatea să fructifice oportunităților oferite de PNRR, prin finalizarea cu succes a obiectivelor de infrastructură mare.
Cu un buget de 29,2 miliarde de euro, dintre care 60%-70% este destinat realizării de noi rețele de infrastructură, PNNR poate reprezenta un bun prilej pentru a asigura și consolida climatul economic din România.
Astfel, antreprenorii serioși, printre care îmi exprim speranța că se vor afla și cei din Turcia, vor avea un motiv în plus să investească aici.
După cum cunoașteți, pentru România, dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă un obiectiv strategic pe termen mediu și lung, reflectat de Master Planul General de Transport al României și de Strategia de Implementare a acestuia, ca instrumente naționale de planificare, prioritizare, eșalonare, finanțare și implementare a intervențiilor majore pentru perioada 2016-2030.
A construi împreună este dovada unei perspective comune de dezvoltare, care are ca valoare principală conectivitatea, iar aici inclusiv expertiza societăților turce poate constitui, în următorii ani, baza succesului lor în România.
De la începutul mandatului, Guvernul a avut un dialog permanent cu reprezentanții comunității de afaceri și cu organizațiile reprezentative.
Ne-am angajat să nu venim cu noi taxe și să nu le creștem pe cele existente și ne-am ținut de cuvânt.
Am oferit stabilitate, consecvență și predictibilitate, fără de care planurile de afaceri nu pot fi dezvoltate.
Ne-am angajat să fim guvernul care susține investițiile și am alocat cea mai mare sumă pentru investiții din ultimii 32 de ani: peste 90 de miliarde de lei de la bugetul de stat.
Această politică guvernamentală a beneficiat și de dinamica investițiilor străine directe, reflectată într-o creștere de peste 43% în primele șapte luni ale acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, precum și de o rată crescută de absorbție a fondurilor europene.
Modernizarea și dezvoltarea țării beneficiază de un pachet de finanțare de 90 de miliarde de euro din bani europeni, pe care îl vom folosi până în 2029.
Impactul acestor sume impresionante va fi multiplicat cu efectele generate în economie.
Între timp, s-au adăugat noi provocări cu care trebuie să ne confruntăm, majoritatea legate de resursele energetice. România se angajează să investească pentru a deveni un pol de securitate energetică în regiune și suntem pe drumul cel bun în această direcție.
În același timp, susținem proiectele verzi la care ne-am angajat prin Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR/PNRR), pentru că vom depăși la un moment dat această criză energetică. Tranziția la neutralitatea climatică este un obiectiv care nu trebuie abandonat, alături de tranziția energetică și de transformarea digitală.
România, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, este deschisă tuturor companiilor cu capacitate tehnică și financiară care pot derula cu succes contractele pe care le obțin în urma licitațiilor la care participă.
Pentru firmele deja prezente în România, sau pentru cele interesate să îşi extindă afacerile aici, reiterez invitația de a se implica în numeroasele proiecte cuprinse în noul Plan de Investiții şi în Planul National de Redresare şi Reziliență, cu seriozitate. Am încredere că investitorii turci au capacitatea să fructifice cu rezultate concrete, în beneficiul ambelor țări, aceste oportunități.
Interviu realizat de Aylin Asan.