Doamna Daniela Nicolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei a acordat un interviu pentru Revista AY DIALOG 3/2022 – Ediție Specială de Ziua Națională a României.
-În contextul geopolitic actual, în care asistăm de la începutul anului la un război fierbinte în Europa, chiar la una din graniţele României, în Ucraina, interesul major al statului este să asigure securitatea şi stabilitatea ţării. Care este situaţia industriei de apărare la momentul actual?
– Industria de apărare din România, până la apariția situației din Ucraina, a fost angrenată intermitent în activități de producție, în baza unor licitații organizate, în funcție de nevoile Ministerului Apărării Naționale sau ale altor beneficiari externi unde avem o prezență tradițională. Acest fapt a condus ca activitățile desfășurate la nivelul operatorilor economici de profil să fie proponderent de conservare și deconservare a utilajelor de producție necesare, care au permis menținere deprinderilor profesionale ale personalului minim necesar realizării activităților specifice acestui sector. Fără a putea spune dacă există vreo legătură cu situația din Ucraina, în ultima perioadă, la nivelul industriei de apărare au apărut comenzi de armament și muniții suplimentare, care au determinat schimbarea abordării activităților desfășurate la nivelul acestor operatorilor economici. Această schimbare de abordare a activităților de producție, cumulată cu decizia Ministerului Economiei de a crește nivelul investițiilor din domeniul industriei de apărare, ne-a permis ca în ultima perioadă, la nivelul operatorilor economici care activează în acest domeniu, să abordăm fabricația unor noi repere, prin desfășurarea de activități de cercetare-dezvoltare, precum și prin reluarea fabricației unora dintre reperele pentru care beneficiarii naționali nu au mai solicit achiziția de mai bine de 30 de ani. În acest sens putem menționa munițiile termobarice, munițiile Flare, munițiile calibru 30 mm, muniții calibru122 mm precum și asimilarea activităților de mentenanța specifică unor categorii noi de tehnică militară intrate în dotarea armatei. În concluzie putem spune că aceasată perioadă, la nivelul industriei de apărare, este o perioadă foarte agitată, marcată de procese investiționale semnificative, de activități de cercetare-dezvoltare destinate asimilării fabricației de noi produse, percum și de activități de reluarea a fabricației unor produse pentru care industria de apărare deține tehnologia necesară producției de serie, dar pentru care lipsa comenzilor la nivel national a condus la sistarea fabricației.
– Există măsuri recente, determinate de războiul din Ucraina, de stimulare a investiţiilor în industria naţională de apărare?
– Fără să greșesc, pot spune că volumul investițiilor din ultima perioadă de timp, de la nivelul industriei naționale de apărare, a crescut semnificativ, în primul rând ca urmare a schimbării modului de abordare a achizițiilor de tehnică militară de către Ministerul Apărării Naționale, atât la nivel conceptual, dar mai ales la nivelul volumului necesar și în al doilea rând ca urmare a creșterii alocațiilor, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, de fonduri destinate finanțării acestor investiții.
În acest sens pot menționa că invocarea interesului esential de securitate de către Ministerul Apărării Naționale, în realizarea unor programe de înzestrare, cum ar fi Transportor blindat pentru trupe 8×8 PIRAHNA 5, Autoturismele de teren blindate și neblindate 4×4, Sistemele de comunicații și informatică, Sistemele de avioane fără pilot, Platforme de transport, etc, a contribuit la creșterea interesului operatorilor economici naționali și străini, în a se implica în derularea activități de cooperare și producție în România pentru realizarea unor produse care să poată fi ofertate cu succes atât beneficiarilor naționali cât și a celor internaționali. În final, acest interes manifestat a fost materializat prin apariția unor asocieri dintre firmele românești de profil și producători externi, care dețin în portofoliu, produse și echipamente reprezentative din domeniile de interes ale Ministerului Apărării Naționale, sau au condus la apariția unor noi filiale ale acestor operatori economici străini în România.
Totodată, obligațiile de offset rezultate din contractele de tehnică militară, asumate de furnizorii acestora și mai ales în cazul achizițiilor care se derulează în condițiile satisfacerii unui interes esențial de securitate, au permis realizarea unor asocieri între operatorii economici români și cei străini care au a determinat realizarea de transferuri tehnologice și investiții directe sau indirecte substanțiale, al căror rezultat au repus România pe harta producătorilor de tehnică militară (Pirahna 5, Camioane IVECO, muniții diferite calibre, sisteme UAV, etc.).
În același timp fondurile alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, sub formă de aport de capital, către operatorii economici cu capital majoritar sau integral de stat, sunt destinate numai pentru realizarea de investiții necesare modernizării și fiabilitării capacităților de producție existente la nivelul acestora, sens în care în cursul anului 2022 a fost alocată suma totală de 327 mil. lei.
– De curând, bugetul Ministerului Economiei a fost suplimentat cu 25 de milioane de lei destinaţi investiţiilor din industria naţională de apărare. Spre ce tip de investiţii vor fi direcţionate aceste fonduri ?
– Întradevăr, în cursul anului 2022, Guvernul României a adoptat o serie de măsuri destinate să sprijine operatorii economici din industria de apărare, care vizează în principal următoarele domenii:
a. modificarea și completarea legislației naționale destinată reglementării sectorului industriei de apărare, astfel încât să se poată asigura instrumente cât mai flexibile pentru sprijinul activităților de producție;
b. ștergerea unor datorii către bugetul de stat consolidat;
c. alocarea de fonduri pentru majorarea capitalului operatorilor economici cu capital de stat care activează în domeniul industriei de apărare;
d. alocarea de fonduri destinate finanțării cheltuielilor de natură salarială ale personalului din industria de apărare, implicat în mod direct în activitățile de menținere a capacităților de fabricație a produselor sensibile necesare în situații de criză, care însă, din cauza lipsei de comenzi, nu pot desfășară activitățile productive pentru obținerea fondurilor pentru plata salariilor acestora.
Astfel, cu ocazia rectificării bugetare din anul 2022, a fost alocată o sumă de 127 mil. lei, care este destinată atât modernizării capacităților de productie de la Uzina Mecanică Mija, cât și pentru realizarea unei noi linii de fabricație a armamentului de infanterie la Societatea Fabrica de Arme Cugir, care să fie în măsură să furnizeze Ministerului Apărării Naționale noi categorii de armament de infanterie, în conformitate cu cerințele NATO.
– În ce constă implicarea industriei de apărare naţionale în asigurarea suportului logistic integrat al echipamentelor militare?
– Pentru Ministerul Apărării Naționale, abordarea achiziției noilor sisteme de armament, prin luarea în considerare a tuturor activităților și cheltuielilor specifice pe întreaga durată de viață a acestora, reprezintă singura soluție care îi poate oferi sustenabilitate și predictibilitate în procesul de mentenanță și operare.
Având în vedere aceast concept, la nivelul industriei naționale de apărare a fost creat cadrul legislativ, normativ și procedural, repspectiv au fost initiate și derulate procesele necesare desemnării de Centre Naționale de Mentenanță, al căror obiectiv este de a oferi sprijinul necesar asigurării mentenanței de nivel Intermediar și pe cât posibil și a celui de nivel Fabrică, în mod integrat și unitar.
Sprijinul oferit de către industria națională de apărare în asigurarea suportului logistic integrat al echipamentelor militare aflate în dotarea Ministerului Apărării Naționale se referă atât la echipamentele produse de către operatorii economici naționali cât și a celor achiziționate din diferite surse de furnizare externe sau guvernamentale.
– În luna iunie a acestui an a avut loc la Ankara cea de-a 10-a Reuniune a Comisiei de Cooperare în domeniul industriei de apărare România-Turcia, la care ați participat în calitate de copreședinte. Care sunt oportunitățile de colaborare româno-turcă la nivelul industriei de apărare?
– Desigur cea de-a 10-a Reuniune a Comisiei de Cooperare în domeniul industriei de apărare România-Turcia a fost abordata ca o oportunitate pentru cresterea nivelului de cooperare intre companiile de profil din cele doua tari, sens în care la activitatile oficiale dintre cele doua parti au participat la nivel de conducere executive reprezentanții a 10 companii romanești, alaturi de vicepreședintele Agenției pentru Industria de Apărare (SSB) din Turcia care a fost însoțit de o delegație comercială compusă din reprezentanții a 18 companii de profil din Turcia.
Companiile din România sunt interesate în cooperarea cu companiile din Turcia, în vederea dezvoltării sau asimilării de produse specifice sectorului de apărare, care să poată fi promovate atât pe piațele din Europa, cât și pe piețele emergente pe care România este prezentă în mod traditional, dar să poată fi ofertate și către beneficiari din România.
Astfel, in urma unor vizite la capabilitățile industriale de la nivelul companiilor din industria de apărare turca, au fost identificate potențiale subiecte de interes comun, relevante fiind:
– producție nitroceluloză proaspătă, pulbere cu bază simplă și pulbere sferică, realizată prin revitalizarea, modernizarea și extinderea unor capabilități existente, fapt similar cu situația existentă la nivelul Romarm, S. Fabrica de Pulberi Făgăraș și S. Pirochim Viroria.
– capabilitatea de fabricație turele telecomandate și stabilizate de diferite calibre, fiind identificat ca potențial domeniu de cooperare fabricarea muniției Ahead cal. 25 și 35 mm;
– capabilitatea de fabricație produse electronice de comunicații și telefonie, unde reprezentanții ai unor companii din România, au identificat noi posibilități de cooperare în domeniul fabricație echipamentelor de comunicații și informatică rigidizate;
– capabilitatea de fabricație autoturisme de teren blindate și neblindate 4×4, unde reprezentanții romani au identificat potential de cooperare în vederea realizării transferului de tehnologie necesar fabricației unor astfel de produse în România;
– capacitatea de a integra informații, senzori și efectori, în conformitate cu conceptele de operare indicate de beneficiari, în rețelele de date radio a sistemelor de comandă control puse la dispoziție de beneficiari;
– capabilitatea industrială de fabricație UAV-uri tactice și strategice unde partea romana s-a arătat foarte interesata de produsele realizate, iar partea turca a fost interesată de mecanismele de cooperare în cazul acordurilor interguvernamentale de furnizare;
Companiile din industria națională de apărare, participante la activitate au considerat că prin corelarea acestei vizite oficiale cu vizitele la operatorii economici din industria de apărare din Turcia la care au fost invitați să participe, sunt puși mult mai bine în evidență, iar acest lucru constituie o oportunitate în implementarea obiectivelor acestora.
În acest sens reprezentanții celor două țări consideră că este indicată continuarea unor astfel de inițiative, care să permită, firmelor participante să identifice domeniile de interes, iar structurilor guvernamentale instrumentele necesare sprijinirii acestor potențiale cooperării industriale, pe care, ulterior, să le dezvolte și să le supună aprobării.
Interviu realizat de Aylin Asan.