Energia eoliană ÅŸi cea solară nu pot fi utilizate la capacitate maximă fără o infrastructură inteligentă de transport ÅŸi distribuÅ£ie a electricităţii, ceea ce va duce la o rentabilitate scăzută ÅŸi la un preÅ£ mai mare pentru consumatori, a declarat Corneliu Bodea, preÅŸedintele Centrului Român al Energiei (CRE) ÅŸi CEO al Adrem, în cadrul proiectului „Noi tehnologii în energie” derulat de Agerpres.
„AÅŸ dori să încep acest subiect prin a aduce câteva lămuriri într-un domeniu care este dominat de confuzii, începând de la termenii folosiÅ£i ÅŸi până la semnificaÅ£ia ÅŸi importanÅ£a acestui proces. Ne referim la digitalizarea infrastructurii de transport ÅŸi distribuÅ£ie a energiei (gaz ÅŸi electricitate) ca la acel proces care automatizează colectarea ÅŸi procesarea datelor (a informaÅ£iilor din proces) în scopul creÅŸterii relevanÅ£ei pe baza analizei acestor date, a creÅŸterii eficienÅ£ei, a creÅŸterii flexibilităţii ÅŸi rapidităţii cu care este condusă această infrastructură. Procesul care vizează digitizarea acestui domeniu este diferit ÅŸi se referă la convertirea datelor de tip analogic în date digitale. Transformarea digitală a acestei infrastructuri critice (termen de asemenea utilizat) se referă mai ales la aspectele de ordin cultural ÅŸi managerial care implică adoptarea metodelor de analiză, implementarea proceselor adaptate la o astfel de infrastructură digitizată ÅŸi digitalizată. Toate cele trei procese sunt de actualitate ÅŸi de interes pentru infrastructura la care ne referim, deÅŸi în cele ce urmează doresc să pun accentul mai ales pe ceea ce Å£ine de digitalizare”, a arătat Bodea.
Un alt aspect controversat ţine de legătura dintre procesul de digitalizare a infrastructurii şi adopţia soluţiilor moderne şi regenerabile de energie.
„Am fost pus deseori în situaÅ£ia de a fi nevoit să explic că pentru a putea gestiona o generare de energie dominată de surse instabile, în general reduse ca putere ÅŸi puternic distribuite geografic, este nevoie de o legătură între consum ÅŸi producÅ£ie cu un grad de flexibilitate ÅŸi rezilienţă ce nu poate fi asigurat decât de o infrastructură cu un înalt grad de digitizare, unde informaÅ£ia circulă practic instantaneu, iar decizia este descentralizată ÅŸi automatizată”, explică specialistul.
O infrastructură digitalizată poartă numele de smart grid (reţea inteligentă), concept ce include sisteme diverse precum: smart metering, soluţii SCADA, geographical information system, asset management, demand response etc. Funcţionarea logică şi interdependentă a unor astfel de sisteme necesită o transformare digitală la nivelul companiei şi creează baza necesară pentru dezvoltarea şi creşterea eficienţei soluţiilor distribuite de generare din surse regenerabile.
În lipsa unei astfel de infrastructuri inteligente, utilizarea la potenţial maxim a energiei eoliene sau solare nu poate fi asigurată şi ca urmare, rentabilitatea acestora este scăzută, ceea ce înseamnă un preţ mai mare al energiei pentru consumator, consideră Bodea.
„O politică corectă de dezvoltare a infrastructurii energetice a unei ţări ar trebui să fie abordată integrat, predictibil ÅŸi coerent, să cuprindă obiective clare, adecvate temporal, realizabile ÅŸi relevante. ÃŽn plus, abordarea holistică ar trebui să fie competentă ÅŸi aliniată legislativ în toate reglementările primare sau secundare. Din păcate, atât strategia energetică naÅ£ională, cât ÅŸi Planul naÅ£ional integrat în domeniul energiei ÅŸi schimbărilor climatice, nu „suferă” de o astfel de abordare. Consider că o revizie urgentă la nivelul întregii legislaÅ£ii specifice, în sensul construcÅ£iei de la zero a unui nou pachet coerent, ar trebui să fie prima prioritate. Multiplele cârpeli ÅŸi abordări diferenÅ£iate între instituÅ£iile relevante au adus România într-un loc în care lipsa unei politici unitare ÅŸi clare se va transforma într-un apetit redus de investiÅ£ii pentru proiecte majore”, spune Bodea.
Focusul exagerat pe existenţa surselor de finanţare gratuite sau foarte ieftine nu este sănătos, deoarece un investitor în contextul economic global actual nu de bani duce lipsă, el are nevoie primordial de garanţia operării în siguranţă, în vederea obţinerii profiturilor şi a recuperării investiţiei, iar această garanţie nu poate fi asigurată într-un context de reglementare imprecis şi nesigur, a subliniat el.
„ÃŽn România, am curajul să declar că nivelul de inteligenţă a reÅ£elelor este pe unul dintre ultimele locuri din UE, poate chiar pe ultimul. Această realitate va întârzia ÅŸi face puÅ£in eficientă adopÅ£ia de tehnologie regenerabilă atunci când discutăm de Å£inte de peste 30% în astfel de tehnologii de generare ÅŸi va face imposibilă Å£inta de peste 50% pe care o avem în faţă. Consider că avem timp să recuperăm, cu condiÅ£ia ca eforturile experÅ£ilor ÅŸi voinÅ£a politicienilor să fie disponibile”, a completat preÅŸedintele CRE.
Regândirea contextului de reglementare care stă la baza activităţilor de transport şi distribuţie de energie poate pune pe un culoar corect procesul de digitalizare, iar utilizarea granturilor precum şi a surselor ieftine de finanţare va face mai admisibilă această transformare pentru consumator.
„Piedici există, deoarece cadrul economic prezent care se manifestă prin creÅŸterea preÅ£urilor la energie poate determina o presiune ÅŸi pe tarifele de transport ÅŸi distribuÅ£ie chiar cu riscul limitării nivelului de investiÅ£ii sau al extinderii perioadelor de recuperare. Aceasta ar fi o greÅŸeală, deoarece indiferent de sursa de producere sau de locaÅ£ia internă sau externă, energia tranzitează reÅ£elele din România pentru a ajunge la consumator, iar noi avem nevoie de reÅ£ele deÅŸtepte, flexibile, care să genereze costuri reduse”, a arătat Bodea.
Viitorul este digital şi electric, iar lipsa unei viziuni consistente şi aliniate vremurilor ne poate plasa împotriva curentului, cu costuri enorme pentru industrie, consumatori casnici şi mediu.