Laurențiu-Alexandru Păștinaru, președinte al Agenției Naționale Pentru Protecția Mediului a acordat un interviu în cadrul emisiunii AY DIALOG, realizată de Aylin Asan.
La data de 19 decembrie 2022 ați fost numit prin decizia Premierului României în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Ne puteți vorbi despre activitatea ANPM de la începerea mandatului dumneavoastră și până în prezent?
Laurențiu Alexandru Păștinaru: Toată perioada care a trecut de la acel moment, până în prezent, a fost o provocare. De la încercarea permanentă de a-i face să înțeleagă pe cei care solicită avize sau autorizații, că respectarea măsurilor pentru protecția mediului nu este negociabilă și că, o dată ce desfășori o activitate cu potențial impact asupra mediului, trebuie să iei toate măsurile impuse prin actele de reglementare și până la întreținerea laboratoarelor și stațiilor din cadrul RNSRM, care este imposibil de realizat dacă nu sunt banii necesari, au fost tot felul de provocări.
Funcționarea agențiilor județene și a laboratoarelor noastre este permanent în topul listei „DE REZOLVAT”, având în vedere faptul că ne confruntăm cu o lipsă acută de personal, iar interesul specialiștilor pentru posturile pe care le scoatem la concurs este tot mai scăzut. Avem nenumărate situații în care nu se înscrie niciun candidat la concursuri sau cei care se înscriu nu reușesc să obțină note de admitere.
Din cauza insuficienței fondurilor ajungem uneori în situația ca o parte din punctele de monitorizare să nu funcționeze la capacitate maximă sau să intre în standby, din cauza unor echipamente defecte sau în lipsa unor consumabile.
Pe lângă toate acestea, lucrul cu sute de oameni este dificil, pentru că prin tot ce faci trebuie să îi convingi că ai intenții serioase, pe termen lung și că nu ai acceptat un post doar ca să adaugi un paragraf în CV. Sper, însă că am reușit să câștig încrederea multora dintre cei alături de care am lucrat în ultimele șapte luni. Sunt conștient că nu poți mulțumi pe toată lumea, indiferent ce aș face, dar știu că respectând legea fac ce e bine și corect, așa că asta voi face în continuare.
Zilnic Agenția Națională pentru Protecția Mediului face publice buletine de informare cu privire la calitatea aerului la nivel național. Îmi doresc să aflăm de la dumneavoastră care sunt zonele României în care avem o calitate scăzută a aerului și care sunt soluțiile pe care le propune ANPM în vederea creșterii calității acestuia?
Laurențiu Alexandru Păștinaru: Soluțiile pentru diminuarea poluării aerului se regăsesc în planurile/planurile integrate de calitate a aerului (PCA/PICA) care, în conformitate cu legislația în vigoare, cuprind măsurile exacte pe care titularii de activitate le iau, astfel încât să fie atinsă valoarea limită și perioada de depășire să fie cât mai scurtă cu putință.
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător stabilește faptul că primarii au responsabilitatea de a asigura elaborarea planurilor de calitate a aerului și de a realiza măsurile care intră în responsabilitatea lor.
De cele mai multe ori, problemele de calitate a aerului apar în zona aglomerărilor urbane, precum București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca sau Brașov, iar autoritățile locale din zonele respective trebuie să urmărească îndeplinirea măsurilor din planurile de calitate a aerului și să publice stadiul realizării acestora pe site-urile primăriilor. Rezultatele se văd în reducerea numărului de depășiri ale valorilor limită înregistrate de stațiile din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.
Spre exemplu, printre măsurile demarate până în prezent de către Primăria Municipiului București se află: promovarea utilizării transportului public; asigurarea unor benzi unice pentru transportul rutier în comun – în prezent măsoară 3,3 km; introducerea unei politici de tarifare a parcărilor și aplicarea de amenzi pentru parcările ilegale, precum și supravegherea șantierelor sau o mai bună integrare a rutelor de transport rutier public urban și regional cu sistemul feroviar București-Ilfov.
Reciclarea stă la baza unei economii circulare, iar în ultimii ani a început să fie o măsură implementată de la nivel micro la nivel macro. De asemenea, dumneavoastră atât în declarațiile de presă cât și în postările de pe rețelele de socializare promovați reciclarea. Care sunt în viziunea dumneavoastră soluțiile de reciclare pe care orice cetățean le poate pune în practică?
Laurențiu Alexandru Păștinaru: Orice om căruia îi pasă de mediu ar trebui să facă măcar câteva lucruri de bază, în propria casă sau gospodărie, în funcție de situație, pentru a contribui cât de puțin la reducerea cantității de deșeuri ajunsă la gropile de gunoi:
– Să separe fracția umedă de cea uscată sau, dacă salubristul oferă posibilitatea de precolectare în mai multe categorii de deșeuri, să respecte indicațiile de pe saci sau de pe pubele și să predea deșeurile doar în zilele programate pentru colectare. Se întâmplă deja așa în toate țările civilizate și îmi doresc să se aplice în cât mai multe localități de la noi;
– Să predea deșeurile de echipamente electrice și electronice sau bateriile doar centrelor autorizate sau firmelor de colectare care le preiau gratuit, iar când le înlocuiesc să le dea la schimb, contra voucherelor valorice pe care le oferă tot mai mulți retaileri;
– Să nu mai pună hainele pe care nu le mai poartă la stâlp, crezând că așa ajută pe cineva, pentru că ajung de cele mai multe ori la gunoi, nu la oameni nevoiași! Sunt multe branduri de haine care le colectează și le redistribuie apoi către reciclatori sau Crucea Roșie;
– Să predea deșeurile voluminoase în cadrul programelor gratuite organizate local și să urmărească permanent sfaturile și campaniile publicate de site-ul reciclaminromania.ro sau pe pagina de Facebook „Reciclăm în România”.
În luna aprilie a anului acesta ați participat și dumneavoastră la inițiativa Vinerea Verde. Cum a decurs pentru dumneavoastră Vinerea Verde?
Laurențiu Alexandru Păștinaru: De câte ori am ocazia, mă bucur de vinerea verde, fie mergând cu metroul de acasă, până la birou și înapoi, fie circulând cu mașina electrică a instituției, atunci când am mai multe drumuri de făcut în ziua respectivă.
De departe, cel mai relaxant este cu metroul, pentru că pot rezolva unele lucruri vorbind sau scriind pe telefon, folosind la maximum acest timp în care altfel ar fi trebuit doar să fiu atent la trafic.
Care sunt proiectele de pe agenda ANPM pentru cel de-al doilea semestru al anului 2023?
Laurențiu Alexandru Păștinaru: La ANPM e greu să împarți agenda pe semestre sau să spui că ce ai făcut în primele șase luni nu vei face în următoarele, pentru că toate activitățile uzuale din cadrul instituției mi se par importante. Avem însă, permanent, un „Top 3” al priorităților de pe agendă, pe lângă toate activitățile care țin de organizare și funcționare:
- Respectarea legii, la emiterea oricăror acte de reglementare;
- Funcționarea laboratoarelor și stațiilor de monitorizare din cadrul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM);
- Implementarea sistemului de monitorizare a calității aerului și aplicației software, cu ajutorul cărora realizarea raportărilor concentrațiilor de poluanți în mediul înconjurător, obținute de la echipamentele ce urmează a fi achiziționate, va putea fi raportată la organismele europene.
Interviu realizat de Aylin Asan