Securitatea cibernetică nu mai poate fi percepută ca un subiect izolat, care ar trebui gestionat doar de către experți, în condițiile în care 40% dintre atacurile cibernetice din Europa vizează instituțiile publice, iar aproximativ 60% sunt legate de infrastructura critică, a declarat, luni, la Conferința de Securitate Cibernetică de la București (BCC2025), Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European.
„Astăzi, securitatea cibernetică este interconectată cu reziliența societăților noastre și, desigur, cu reziliența tuturor democrațiilor. … Am observat acest lucru în timpul recentelor alegeri din Republica Moldova. Am observat acest lucru în alegerile din România. … Infrastructura critică trebuie inclusă în peisajul securității cibernetice”, a mai spus Negrescu.
Negrescu a arătat că Europa are nevoie de un nou cadru de securitate cibernetică care să regândească modul în care se face digitalizarea și transformarea digitală, astfel încât mecanismele de securitate să fie integrate în toate proiectele.
El a adăugat că implementarea unui plan de securitate cibernetică eficient necesită un buget generos, investiții în formarea oamenilor, stimularea inovației și colaborare între state.
Negrescu a subliniat că România poate avea un rol important în negocierea cadrului financiar multianual al UE, pe tema securității cibernetice, și a invocat necesitatea unui lobby activ atât la Bruxelles, cât și în țară.
Conferința BCC2025 este organizată de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), cu sprijinul Centrului Național de Coordonare al României (NCC-RO) și al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), și se desfășoară în perioada 6–9 octombrie.