Activele fondurilor de pensii – Pilon II ÅŸi Pilon III – au trecut de 80 de miliarde de lei, în timp ce contribuÅ£iile anuale depăşesc 10 miliarde de lei, conform datelor prezentate, marÅ£i, într-o videoconferinţă de specialitate, de către Andreea Pipernea, vicepreÅŸedintele AsociaÅ£iei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
„Un lucru foarte important pe care am început să-l constatăm cu toÅ£ii este faptul că industria fondurilor de pensii, în această perioadă de stres financiar care s-a tradus la un moment dat în scăderi bursiere de până la 30%, a arătat că modul în care banii sunt investiÅ£i este foarte solid, foarte adaptat contextelor. Anul trecut a arătat randamente de peste 6% în zona Pilonului II, deci undeva de trei ori peste valoarea inflaÅ£iei. Cred că este un lucru foarte important să menÅ£ionăm că, într-o perioadă ÅŸi într-un an atât de stresant financiar, fondurile de pensii ÅŸi-au făcut treaba atât din punct de vedere al randamentelor, dar ÅŸi din punct de vedere al comportamentului stabilizator. Sigur, faţă de alte perioade când fondurile de pensii aveau o pondere mai mică în zona bursieră cred că rolul stabilizator s-a văzut mai degrabă. ÃŽn momentul de faţă, activele fondurilor de pensii – Pilon II ÅŸi Pilon III – au trecut de 80 de miliarde de lei, o cifră care este în continuă creÅŸtere. ContribuÅ£iile anuale depăşesc 10 miliarde de lei. Este o cifră importantă în contextul pieÅ£ei de capital, pentru că dacă ne gândim că un procent aproximativ de 25% din aceste sume se duce regulat către zona de acÅ£iuni, asta înseamnă o lichiditate care vine din partea sistemului de pensii pe baze lunare”, a precizat Pipernea.
Vicepreşedinteşe APAPR a susţinut ideea că fondurile de pensii încep să se uite din ce în ce mai mult şi către pieţele externe din motive de diversificare, dar şi pentru găsirea unor volume şi asigurarea lichidităţii necesare.
„Avem discuÅ£ii cu diverÅŸi jucători din piaţă, din zona publică, din zona privată, ÅŸi ÅŸtim că intenÅ£iile sunt de deschidere a antreprenorilor către piaÅ£a de capital. Dacă ne uităm la acest gap structural între unde sunt majoritatea cumpărătorilor ÅŸi unde sunt ca dimensiune cei care poate au intenÅ£ia de listare cu siguranţă acesta nu se poate închide decât cu venirea pe piaţă a unor companii foarte mari ÅŸi în special din zona statului. Din punct de vedere al fondurilor de pensii, investiÅ£ia pe bursa locală devine, de la lună la lună ÅŸi de la an la an, din ce în ce mai problematică. ÃŽnÅ£eleg tot ceea ce se spune apropo de susÅ£inerea bursei ÅŸi de a o creÅŸte, dar avem ÅŸi un rol limitativ în lichiditatea ei. Se vede că fondurile de pensii încep să se uite din ce în ce mai mult ÅŸi către pieÅ£ele de afară. Asta are ÅŸi o motivaÅ£ie legitimă, de diversificare din punct de vedere al industriilor, dar devine nu doar o chestie voită, ci ÅŸi o necesitate pentru găsirea unor volume ÅŸi pentru asigurarea lichidităţii necesare”, a punctat Andreea Pipernea.
ReprezentanÅ£i din partea Băncii NaÅ£ionale a României (BNR), Ministerului Economiei, Antreprenoriatului ÅŸi Turismului (MEAT), Bursei de Valori BucureÅŸti (BVB) ÅŸi AsociaÅ£iei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) au participat, marÅ£i, la videoconferinÅ£a cu tema „PiaÅ£a de Capital – Bursa în anul crizei sanitare ÅŸi al incertitudinilor economice”, organizată de Profit.ro.