Digitalizarea ANAF rămâne singura soluţie pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat, în condiţiile în care anul acesta majorarea taxelor este scoasă din discuţie, iar facilităţile acordate de stat sunt clar definite, consideră Vlad Boeriu, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.
„ÃŽn condiÅ£iile în care anul acesta majorarea taxelor este scoasă din discuÅ£ie, iar facilităţile acordate de stat sunt clar definite, digitalizarea ANAF rămâne singura soluÅ£ie pentru creÅŸterea veniturilor la bugetul de stat. Mediul de afaceri este pregătit, iar momentul este favorizat de transformările digitale care au avut loc la nivelul întregii societăţi, pe fondul pandemiei. Rămâne doar ca instituÅ£iile statului să întreprindă demersurile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii interne în acest scop, acum având ÅŸi ÅŸansa de a obÅ£ine finanÅ£are suplimentară de la Uniunea Europeană pentru astfel de proiecte”, precizează Boeriu într-un material transmis în data de 21 aprilie AGERPRES.
Potrivit sursei citate, digitalizarea administraţiei fiscale reprezintă o provocare inclusiv pentru mediul de afaceri, având în vedere costurile pe care le implică adaptarea la noile sisteme de declarare a obligaţiilor fiscale, dar beneficiile estimate pe termen lung, în special majorarea veniturilor bugetare ca efect al reducerii evaziunii fiscale, compensează efortul necesar pe termen scurt.
Mai mult, experienţa altor ţări, printre care şi a celor din jurul României, demonstrează că digitalizarea reprezintă o soluţie viabilă pentru creşterea colectării la bugetul de stat, putând fi evitată astfel o înăsprire a fiscalităţii, în special în perioade economice dificile.
Din cea mai recentă ediţie a studiului Deloitte CFO Survey România, realizat în rândul directorilor financiari din ţara noastră, reiese că ponderea celor care se aşteaptă la o majorarea a taxelor în acest an este redusă (14% în cazul impozitului pe profit şi 16% în cazul TVA), dar există îngrijorări cu privire la situaţia bugetară dificilă şi la măsurile care ar putea fi luate pentru remedierea ei.
„Constrângerile bugetare tot mai puternice, amplificate în ultimul an de situaÅ£ia creată de pandemia de COVID-19, determină autorităţile să acorde o atenÅ£ie sporită relaÅ£iei cu contribuabilii, principala sursă de finanÅ£are a bugetului de stat. Această atenÅ£ie se manifestă atât prin acordarea de facilităţi menite să îi ajute să depăşească provocările generate de pandemie, cât ÅŸi prin simplificarea relaÅ£iei cu autoritatea fiscală, astfel încât să încurajeze conformarea voluntară la plata taxelor. Varianta revizuită a Planului NaÅ£ional de Redresare ÅŸi Rezilienţă (PNRR) conÅ£ine prevederi concrete referitoare la îmbunătăţirea comunicării dintre ANAF ÅŸi contribuabili, prin crearea unui „mecanism permanent de evaluare a satisfacÅ£iei contribuabililor în privinÅ£a serviciilor ANAF”. Acest mecanism, alături de alte măsuri care, în mare, urmează planul de digitalizare a autorităţii fiscale, ar trebui să aibă drept consecinţă creÅŸterea nivelul de colectare a taxelor la bugetul de stat”, subliniază materialul citat.
Potrivit acestuia, reforma ANAF prin digitalizare, prevăzută în PNRR, porneÅŸte de la conÅŸtientizarea faptului că, pentru corectarea deficitului bugetar, este nevoie de eficientizarea rapidă a activităţii de colectare a veniturilor ÅŸi de îmbunătăţirea relaÅ£iei cu contribuabilii. Planul de reformă este construit pe două direcÅ£ii – creÅŸterea conformării voluntare prin dezvoltarea serviciilor digitale (interacÅ£iunea prioritar digitală, prin intermediul SPV ÅŸi prin utilizarea formularelor pre-completate, acolo unde este posibil; crearea mecanismului de evaluare a satisfacÅ£iei contribuabililor în relaÅ£ia cu ANAF ÅŸi consultarea permanentă a acestora) ÅŸi îmbunătăţirea proceselor de administrare a impozitelor ÅŸi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor (reducerea nivelului de neconformare, printre altele, prin interconectarea sistemelor IT din Ministerul FinanÅ£elor/ANAF cu cele corespunzătoare ale Comisiei Europene ÅŸi cu cele ale administraÅ£iilor fiscale din statele membre).
Subcapitolul care include reforma ANAF (Modernizarea şi consolidarea sistemului financiar-fiscal) are prevăzută şi o alocare bugetară iniţială, de negociere, de 856 de milioane de euro, însă rămâne de văzut în ce proporţie va fi aprobată de Comisia Europeană şi ce sumă va reveni, concret, proiectelor pentru digitalizarea administraţiei fiscale, se mai arată în documentul citat.
Materialul aminteÅŸte, de asemenea, că printre cele mai dezbătute componente ale modernizării administraÅ£iei fiscale este conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverul ANAF ÅŸi introducerea SAF-T (Standard Audit File for Taxation) – transferul electronic de date contabile ÅŸi financiare de la companii către administraÅ£ia fiscală. Conectarea caselor de marcat la infrastructura IT a ANAF a demarat la 31 martie 2021 ÅŸi este programată să se deruleze etapizat, mai întâi pentru contribuabilii mari, iar apoi pentru ceilalÅ£i, până la finalul lunii noiembrie, pentru aparatele aflate în funcÅ£iune. ÃŽn privinÅ£a SAF-T, din informaÅ£iile disponibile în prezent reiese faptul că sistemul se va implementa mai întâi ca program pilot, pe bază de voluntariat, urmând să devină obligatoriu de anul viitor.
De asemenea, facturarea electronică reprezintă o prioritate declarată a reprezentanţilor ANAF pentru viitorul apropiat. La acestea se adaugă şi alte proiecte anunţate care, împreună, ar trebui să ducă la îmbunătăţirea relaţiei dintre contribuabili şi autoritatea fiscală prin faptul că, pe de o parte, se simplifică obligaţiile de declarare, şi, pe de altă parte, se depistează mai rapid practicile incorecte.
„Totodată, incertitudinile care persistă în legătură cu evoluÅ£ia pandemiei indică faptul că, cel mai probabil, anul acesta nu vom asista la schimbări majore în materie de fiscalitate, cu excepÅ£ia măsurilor de sprijin acordate sectoarelor economice afectate. De altfel, acesta este ÅŸi mesajul transmis de autorităţi, de menÅ£inere a stimulentelor în domeniile în care încă sunt necesare ÅŸi de protejare a contribuabililor corecÅ£i. Meritul facilităţilor acordate de stat în evoluÅ£ia economiei este subliniat ÅŸi de Banca NaÅ£ională a României în cel mai recent raport asupra inflaÅ£iei, unde se menÅ£ionează că „rolul decisiv” în redresarea economică din semestrul II din 2020 „aparÅ£ine stimulilor fiscali, orientaÅ£i către susÅ£inerea capitalului de lucru ÅŸi a investiÅ£iilor în rândul companiilor”, se precizează în materialul semnat de Vlad Boeriu.