Economie

România vrea măsuri adiţionale de sprijin pentru sectoarele economice afectate de război

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, România a solicitat la Bruxelles măsuri adiţionale de sprijin pentru sectoarele economice afectate de războiul din Ucraina.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, participă la Bruxelles la Consiliul formal COMPET, secţiunea Piaţă Internă şi Industrie.

„În cadrul reuniunii COMPET le-am transmis omologilor mei europeni din domeniul Economiei şi Industriilor un mesaj clar: România manifestă îngrijorare cu privire la posibilitatea creşterii preţurilor de achiziţie la nivelul consumatorului final. În acest context, achiziţiile de produse circulare şi protejarea grupurilor vulnerabile ar trebui susţinute”, a transmis ministrul Economiei Florin Spătaru.

România pledează pentru măsuri adiţionale de sprijin pentru sectoarele economice ce continuă să fie afectate de conflictul din Ucraina. La nivelul Ministerului Economiei există o preocupare semnificativă pentru impactul asupra preţului final al bunurilor şi competitivitatea operatorilor economici în ansamblu, inclusiv ca rezultat al măsurilor de reducere a consumului energetic, lipsa materiilor prime şi creşterea costurilor pe diverse lanţuri valorice.

„Investiţiile viitoare vor trebui să fie orientate către modele de afaceri sustenabile, care vor reduce semnificativ amprenta de carbon pe baza materiilor prime utilizate, sporind durata de viaţă a produselor, posibilităţile de recuperare sau reciclare, venind cu soluţii de eliminare a reziduurilor finale”, a declarat ministrul Economiei.

Totodată, în cadrul consiliului COMPET, s-a discutat despre noul Instrument pentru situaţii de urgenţă al pieţei unice (SMEI). Acest cadru de guvernanţă în situaţii de criză urmăreşte funcţionarea normală a Pieţei Unice şi a tuturor mecanismelor instituite la nivelul acesteia, prin cooperarea activă între statele membre şi Comisie, în situaţii de criză, cu păstrarea principiului subsidiarităţii. În acest context, România a pledat pentru elaborarea unui instrument pro-activ, flexibil, proporţional, incluziv şi transparent.

„Suntem preocupaţi de potenţialele costuri administrative şi de conformare pentru operatorii economici şi statele membre cu privire la o serie de măsuri cum ar fi: colectarea informaţiilor despre lanţurile de aprovizionare, constituirea de rezerve strategice în stadiul de vigilenţă (vigilance mode), precum şi pentru respectarea măsurilor privind autorizarea produselor sau participarea la achiziţiile publice comune în situaţii de urgenţă (emergency mode)”, a concluzionat Spătaru.