Capitala poate atrage, în continuare, investiţii semnificative, datorită avantajelor sale competitive certe, cu condiţia să-şi rezolve cât mai rapid problemele sistemice, a declarat miercuri Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB).
„Aş sublinia, de exemplu, necesitatea accelerării procesului de debirocratizare şi digitalizare a aparatului administrativ. Sunt progrese evidente, apreciate la justa lor valoare de comunitatea de afaceri însă, în continuare, este nevoie de eforturi din partea administraţiei publice pentru simplificarea procedurilor aplicate, reducerea duratei în care sunt eliberate adeverinţe, avize şi autorizaţii, dar şi pentru asigurarea interconectării bazelor de date la nivel local şi central”, a menţionat Iuliu Stocklosa, la cea de-a patra ediţie a conferinţei „Focus Bucureşti – Digitalizare şi Dezvoltare urbană”.
În opinia sa, o altă problemă sensibilă este cea a infrastructurii, atât pentru antreprenorii autohtoni, cât şi pentru cei străini care iau în calcul să dezvolte proiecte în România şi în Capitală.
„În acest context aş vrea să punctez că mă bucură demersurile recente ale Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile de reluare a lucrărilor la amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru a le face navigabile. Pe lângă impactul de necontestat asupra valorificării potenţialului agricol al regiunii, realizarea Proiectul Canalului Dunăre – Bucureşti ar racorda Capitala la Europa prin Coridorul 7 pan-european de transport care leagă regiunile avansate tehnologic şi financiar, din centrul şi nordul Europei, de zonele bogate în resurse, din estul Europei şi Asia. În plus, datorită acestui proiect, Bucureştiul ar intra în rândul obiectivelor turistice pentru europenii îndrăgostiţi de navigaţie, alături de alte 4 capitale – Bratislava, Belgrad, Viena şi Budapesta. În acest context subliniez importanţa funcţionării cât mai eficiente, cu susţinerea, inclusiv financiară, a municipalităţii, a organizaţiei de promovare turistică independente Bucharest Tourism Board, ai cărei membri fondatori suntem”, a adăugat preşedintele Camerei bucureştene.
El a subliniat că este nevoie de un climat de afaceri cât mai propice atât investiţiilor, cât şi investitorilor.
„În ceea ce ne priveşte, ne revin sarcini importante. Pe plan intern, să acţionăm, prin mijloace specifice, pentru a asigura un climat de afaceri cât mai propice atât investiţiilor, cât şi investitorilor. Pe plan extern, să lucrăm, la nivelul Federaţiei Camerelor de Comerţ Dunărene, al cărei membru fondator suntem, pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii prin proiecte complementare celor guvernamentale, finanţate din fonduri europene, pe axe dedicate. Sunt convins că împreună, utilizând experienţa, relaţiile şi disponibilitatea fiecărui actor din piaţă, vom reuşi să construim un Bucureşti mai verde, mai prietenos pentru investitori şi mai atractiv pentru turişti”, a adăugat Iuliu Stocklosa.
Potrivit acestuia, Camera bucureşteană a fost şi rămâne un liant natural între nevoile mediului de afaceri şi decidenţi.
„Este motivul pentru care am iniţiat şi organizat anual acest eveniment, în cadrul căruia, dincolo de reprezentarea intereselor comunităţii de afaceri, ne-am asumat încă un rol important: acela de a pune pe agenda publică proiecte, idei şi soluţii menite să contribuie la punerea în valoare a punctelor forte ale Capitalei”, a spus Stocklosa.
În opinia sa, pentru a avea succes în aceste demersuri este nevoie de un dialog constructiv şi de o colaborare constantă între administraţia publică, comunitatea de afaceri şi societatea civilă.
„În ceea ce ne priveşte, ne exprimăm întreaga deschidere de a pune în slujba acestui efort de o echipă instrumentele specifice unei camere de comerţ solide, precum şi sistemul complex de relaţii construit de organizaţia noastră de-a lungul timpului, pe plan intern şi extern. Îmi exprim convingerea că astăzi vom evidenţia bune practici care merită a fi cunoscute şi preluate, dar şi soluţii eficiente, propuse de specialişti de marcă din diverse domenii, care să contribuie la transformarea Capitalei într-o metropolă modernă a business-ului românesc. Să nu uităm faptul că Bucureştiul concentrează cea mai dinamică şi importantă comunitate de afaceri a ţării”, a mai spus preşedintele CCIB.
Potrivit lui Stocklosa, cu o rată a şomajului de doar 1,1%, Capitala concentrează 22% din totalul firmelor active din România, aproximativ 21% din totalul salariaţilor ţării, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 21% din valoarea exporturilor româneşti, 32,5% din valoarea importurilor realizate de România şi circa 60% din activitatea de cercetare- dezvoltare ştiinţifică a ţării.
Astfel, Regiunea Bucureşti-Ilfov a atras, după 1990, investiţii străine directe în valoare de 59,1 miliarde euro, adică 63% din cele consemnate la nivelul întregii ţări, Bucureştiul fiind urmat la mare distanta de Ilfov, cu 7,5 miliarde euro şi Timiş, cu 5,2 miliarde euro. De asemenea, cea mai mare parte a investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield se înregistrează tot în Bucureşti.
„Foarte important, în Capitală se realizează 24,7% din PIB-ul consemnat la nivel naţional. În ceea ce priveste PIB/cap de locuitor – acesta este de 2,5 ori mai mare decât media naţională”, a mai spus Stocklosa.