Acordul bilateral de securitate semnat de România şi Ucraina joi, pe marginea summitului NATO de la Washington, prevede, între altele, consultări de urgenţă în termen de 24 de ore „în cazul unei noi agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative”, potrivit textul acordului făcut public de presidency.ro.
Aceste consultări pot avea loc la cererea oricăreia dintre părţi, „bilateral sau prin alte canale pe care le consideră adecvate, pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a descuraja agresiunea sau escaladarea”.
România afirmă că va oferi Ucrainei, după caz, „asistenţă rapidă şi susţinută în materie de securitate, echipamente militare în toate domeniile şi asistenţă economică, va urmări obţinerea unui acord în UE cu privire la impunerea unor costuri economice şi de altă natură Rusiei şi se va consulta cu Ucraina cu privire la nevoile sale în exercitarea dreptului său la autoapărare consacrat prin articolul 51 din Carta ONU”.
În acelaşi timp, menţionează acordul bilateral, „participanţii reamintesc că viitorul Ucrainei este în NATO şi că Ucraina va deveni membru NATO în viitor”.
România se angajează să continue furnizarea de sprijin Ucrainei prin intermediul pachetului cuprinzător de asistenţă al NATO (UCAP). „Scopul sprijinului neletal pe termen scurt este de a contribui la susţinerea operaţiunilor ucrainene. Scopul sprijinului pe termen mediu şi lung este de a contribui la reconstrucţia sectorului ucrainean de securitate şi apărare şi de a ajuta Ucraina în tranziţia sa către interoperabilitatea deplină cu NATO”, se precizează în textul acordului.
De asemenea, România se angajează să pledeze „pentru promovarea oportunităţilor de cooperare în cadrul iniţiativelor relevante ale UE, inclusiv al celor care vizează creşterea capacităţii de producţie în domeniul apărării şi consolidarea cooperării cu industria de apărare ucraineană”, care ar urma să aducă beneficii ambelor ţări.
Documentul reiterează angajamentul României de a continua să sprijine Ucraina „atât timp cât este nevoie” pentru ca aceasta să câştige războiul, „menţinând actualul nivel dinamic al asistenţei, inclusiv pachetele de asistenţă militară convenite între cele două ministere ale apărării”.
„În 2024, sprijinul suplimentar oferit de România va fi determinat de nevoile exprimate de Ucraina, în coordonare cu partenerii noştri şi în conformitate cu procedurile existente între ministerele apărării din cele două ţări. România va dona Ucrainei un sistem Patriot, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 20 iunie 2024”, se notează în acord.
De asemenea, „ca parte a cooperării în domeniul apărării, România va facilita tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către Ucraina, cât de rapid posibil”.
Participanţii la acord se angajează şi să continue dialogul bilateral şi cu alţi parteneri „pentru a face schimb de opinii şi de lecţii învăţate cu privire la ameninţările reprezentate de rachete şi UAV-uri”.
Documentul face referire şi la faptul că România, împreună cu partenerii săi, „va furniza în mod activ capabilităţile centrului de instruire F-16 (FTC) găzduit de Forţele Armate Române pentru instruirea piloţilor ucraineni, ca o contribuţie concretă la Coaliţia pentru Capabilitatea Forţelor Aeriene”.
De asemenea, textul acordului menţionează că România va continua să contribuie la activităţile de formare în cadrul Misiunii de asistenţă militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM). În acelaşi timp, Ministerul Apărării Naţionale din România va desfăşura activităţi de formare specifice şi specializate pe bază bilaterală sau multilaterală, în strânsă coordonare cu EUMAM şi Grupul de asistenţă pentru securitate – Ucraina (SAG-U).
Nu în ultimul rând, participanţii susţin că vor coopera în contracararea oricăror atacuri hibride din partea Federaţiei Ruse şi a oricăror alte naţiuni ostile, în special în contextul regional actual, „exacerbat de urmărirea de către Federaţia Rusă a recâştigării şi extinderii influenţei şi controlului economic în afara frontierelor sale, precum şi de discreditarea şi subminarea ordinii internaţionale bazate pe norme”.
În acelaşi timp, participanţii îşi declară intenţia de a rămâne „uniţi în eforturile lor de a se apăra împotriva ameninţărilor hibride şi de a le contracara” şi România afirmă că va continua să sprijine iniţiativele de contracarare a ameninţărilor hibride în cadrul UE, NATO şi al coaliţiilor internaţionale relevante.