România îşi bazează în continuare planurile de tranziţie energetică pe creşterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, reţele de distribuţie a gazului fosil, dar şi noi capacităţi de exploatare, care vor conduce la creşterea emisiilor de carbon, precum şi a dependenţei de gaze fosile, avertizează mai multe organizaţii de mediu într-o scrisoare cu recomandări transmisă Ministerului Energiei.
Conform documentului, semnat de AsociaÅ£ia 2Celsius ÅŸi organizaÅ£iile WWF-România, Declic ÅŸi Bankwatch, Strategia Energetică a României 2025 – 2035 propune o Å£intă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030.
„Am atras atenÅ£ia că România îşi bazează în continuare planurile de tranziÅ£ie pe creÅŸterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, reÅ£ele de distribuÅ£ie a gazului fosil, dar ÅŸi noi capacităţi de exploatare, în speţă Neptun Deep, care vor conduce la creÅŸterea emisiilor de carbon, a impactului climatic, precum ÅŸi a dependenÅ£ei României de gaze fosile. OrganizaÅ£iile solicită reducerea capacităţii planificate bazată pe gaze fosile ÅŸi mai multă ambiÅ£ie în ceea ce priveÅŸte energia din surse regenerabile, eforturi pentru scăderea consumului de gaz împreună cu investiÅ£ii în eficienţă energetică. Strategia propune o Å£intă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030”, notează sursa citată.
În acest context, organizaţiile de mediu reamintesc de recomandările Comisiei Europene în ceea ce priveşte noua ţintă de energie regenerabilă, de cel puţin 41% până în 2030.
„România are în continuare multe oportunităţi de introducere a energiei regenerabile în sectorul încălzire-răcire, transporturi, dar ÅŸi în producÅ£ia de electricitate, dacă se va renunÅ£a la o parte din capacitatea planificată pe gaz ÅŸi se va pune mai mult accent pe modernizarea reÅ£elelor ÅŸi stocare”, se menÅ£ionează în scrisoare.
Activiştii de mediu au cerut introducerea unui sub-obiectiv pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă şi colaborarea interinstituţională. În paralel, au subliniat nevoia de a renunţa la investiţii hidroenergetice distructive, pentru care chiar strategia aminteşte că România şi-a atins şi depăşit limita de sustenabilitate.
Practic, ONG-urile susţin mai degrabă promovarea retehnologizării hidrocentralelor şi a stocării prin pompaj, în locaţii cu impact redus.
„DeÅŸi strategia integrează stocarea, digitalizarea reÅ£elelor ÅŸi implicarea consumatorilor, pentru unele dintre aceste iniÅ£iative nu propune Å£inte concrete sau măsuri legislative necesare – un exemplu simplu ar fi adoptarea contoarelor inteligente. ÃŽn contextul tranziÅ£iei energetice, este necesară o guvernanţă diferită a energiei ÅŸi desemnarea unei autorităţi competente, precum ÅŸi adoptarea unei Legi a Climei pentru a asigura integrarea schimbărilor energetice ÅŸi climatice”, susÅ£in organizaÅ£iile de profil.
De asemenea, reprezentanţii entităţilor de mediu au solicitat clarificări şi măsuri specifice şi cu privire la domeniul de încălzire şi răcire, inclusiv privind rolul resurselor regenerabile şi ponderii gazului fosil în viitor.
Printre recomandările acestora se află: diversificarea mixului energetic cu pompe de căldură şi energie solară şi adoptarea tehnologiilor de energie regenerabilă la nivel de comunitate şi reducerea rolului biomasei solide, alături de scheme financiare pentru comunităţile vulnerabile dependente de lemnul de foc.
„DeÅŸi se pune mai mult accent pe prosumatori, cu Å£inta de 2,5 GW instalaÅ£i în 2030, strategia energetică nu propune Å£inte clare pentru crearea de comunităţi energetice ÅŸi reducerea sărăciei energetice până în 2030. De aceea, printre recomandări se numără stabilirea unor indicatori concreÅ£i, dar ÅŸi stimulente financiare, precum programe de eficientizare energetică ÅŸi schimbarea surselor de căldură, pentru protecÅ£ia consumatorilor vulnerabili. OrganizaÅ£iile de mediu au cerut autorităţilor ca subvenÅ£iile la energie să fie direcÅ£ionate exclusiv către consumatorii vulnerabili ÅŸi ca procesul să fie unul transparent, pentru a fi asigurat accesul echitabil la energie”, apreciază semnatarii scrisorii transmise Ministerului Energiei.
În plus, asociaţiile au reiterat nevoia unei abordări mai transparente şi participative în procesele de reglementare, pentru a implementa cu succes strategia energetică propusă şi pentru a asigura angajamentul publicului şi al părţilor interesate.
Proiectul „Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050”, în variantă actualizată, poate fi consultat pe pagina de Internet a Ministerului Energiei, la secÅ£iunea „Transparenţă ÅŸi integritate – TransparenÅ£a decizională”.
Procesul de consultare publică în ceea ce priveÅŸte Strategia Energetică a României 2025 – 2035, cu perspectiva anului 2050 s-a derulat în perioada 14 iunie – 13 iulie 2024, iar o dezbatere cu părÅ£ile interesate s-a organizat pe data de 3 iulie la sediul Institutului NaÅ£ional de Statistică.
În perioada de consultare s-au recepţionat 48 de puncte de vedere scrise din partea actorilor interesaţi, cu sute de sugestii punctuale. Tot în acea perioadă s-a desfăşurat consultarea interinstituţională, pentru ca Ministerul Energiei să beneficieze de punctele de vedere ale celorlalte instituţii publice cu responsabilităţi în domeniu.
Ministerul de resort menţionează că următorii paşi spre adoptarea acestui document sunt: declanşarea etapei de încadrare privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, procedura de avizare interinstituţională şi adoptarea prin Hotărâre de Guvern.