 Aylin Asan: A trecut un an și jumătate de când v-ați început misiunea ca Ambasador al Republicii Turcia la București. Cum apreciați această perioadă, de la începutul mandatului până în prezent?
E. S. Özgür Kıvanç Altan: Vă mulțumesc foarte mult pentru această oportunitate. Acest an și jumătate a fost o experiență cu adevărat specială pentru mine și familia mea.
În primul rând, România este, desigur, o țară prietenă și aliată.
Între popoarele noastre există o relație de prietenie și sinceritate cu un trecut istoric. Prin urmare, ne simțim întotdeauna într-un mediu autentic de ospitalitate și alături de prieteni cordiali. Unul dintre aspectele care face România specială este prezența conaționalilor noștri aici. Pe de o parte, ne bucurăm de prietenia poporului român, iar pe de altă parte, avem ocazia să ne întâlnim cu numeroși etnicii turci și tătari. Acest lucru face ca România să fie o țară foarte specială pentru noi.
Această perioadă de un an și jumătate a decurs foarte intens.
Imediat ce am ajuns în România, înainte chiar de a-mi prezenta scrisoarea de acreditare, țara noastră a fost lovită de un dezastru natural provocat de cutremur. După dezastru, am încercat să reacționăm împreună cât de bine am putut. Am depus un mare efort, împreună cu prietenii noștri români, cu conaționalii noștri de aici și cu comunitatea turcă, pentru a trimite ajutoare în țara noastră.
Comunitatea turcă a trimis între 150 și 200 de camioane de ajutoare pe cont propriu. Au fost înființate centre logistice pentru ajutoarele trimise din România. O echipă de ajutor formată din 120 de persoane, inclusiv pompieri, armată și alte unități din România, a ajuns în țara noastră chiar în ziua cutremurului. Ziua în care am însoțit echipa română la aeroport a fost de neuitat pentru mine. Au fost zile foarte grele. A fost deschisă o carte de condoleanțe, președintele, prim-ministrul, toți miniștrii, parlamentarii, senatorii, liderii de opinie și personalitățile importante au venit la Ambasada noastră și și-au exprimat condoleanțele, chiar înainte de a-mi prezenta scrisoarea de acreditare. Am depășit această perioadă dificilă în spirit de solidaritate. Țara noastră a reușit să facă față și continuă să facă față.
La scurt timp după aceea, în țara noastră au avut loc alegeri, iar în România, a existat o participare semnificativă , peste zece mii de alegători au venit să voteze la Ambasada din București și la Consulatul General din Constanța în cele două tururi de scrutin.
Pentru prima dată, rata de participare la alegeri în rândul cetățenilor noștri cu reședința în România a depășit 50%. Aceasta este o rată de participare semnificativă. Desigur, în calitate de ambasador nou venit, am încercat să mă întâlnesc cu toată lumea. După întâlnirea cu domnul președinte, am început un tur intens de vizite, în cadrul căruia m-am întâlnit cu prim-ministrul, președintele Camerei Deputaților, președintele Senatului, miniștri, parlamentari, președintele Grupului de Prietenie România-Turcia, diverși birocrați și colegi de la Ministerul Afacerilor Externe. Am făcut vizite și în diferite orașe, alături de multe ONG-uri, cum ar fi Asociația Oamenilor de Afaceri Turci. Am vizitat multe orașe, de la Constanța la Craiova, de la Iași la Cluj, de la Timișoara la Ploiești și Pitești. În fiecare loc am rămas una sau două nopți. Am avut întâlniri cu autoritățile locale și cu concetățenii noștrii.
În timpul acestor vizite, am stabilit relații bune cu președinții consiliilor județene, primarii, prefecții, președinții camerelor de comerț și alți lideri locali, încercând să ne promovăm țara și să găsim modalități de a dezvolta cooperarea bilaterală. Acestea au fost unele dintre activitățile care au făcut ca agenda noastră să fie extrem de aglomerată.
Anul trecut a fost unul deosebit pentru noi, deoarece am sărbătorit și 100 de ani de la înființarea Republicii Turcia. Am organizat festivități nu doar în București și Constanța, unde se află misiunile noastre, ci și în alte orașe mari. Cu un total de șase recepții și numeroase activități artistice și culturale, am celebrat centenarul. Cred că nu a rămas nimeni în România care să nu fi auzit de aniversarea a 100 de ani de la înființarea Republicii Turcia. Toți, fie ei turci, conaționali sau români, au văzut, au înțeles și au sărbătorit împreună cu noi.
În colaborare cu Institutul Yunus Emre, am desfășurat activități de promovare deosebite. Prin urmare, acest an și jumătate a fost o perioadă foarte specială, în care ne-am simțit ca acasă datorită ospitalității deosebite , dar și o perioadă în care relațiile noastre bilaterale au avansat semnificativ.
Aylin Asan: Pe 21 mai anul acesta, Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a efectuat o vizită oficială la Ankara, în cadrul căreia a fost primit de Președintele Recep Tayyip Erdoğan. În timpul aceleiași vizite, a fost operaționalizat  Consiliul de Cooperare Strategică la Nivel Înalt. Cum a decurs întâlnirea dintre cei doi oficiali și cum evaluați dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și Turcia în acest context?
E. S. Özgür Kıvanç Altan: Vă mulțumesc. Turcia și România au relații foarte intense datorită istoriei comune. Relațiile noastre au continuat să se dezvolte pe o bază foarte sinceră și solidă în cei 146 de ani de la obținerea independenței României. După Revoluția din 1989, relațiile noastre au câștigat un ritm foarte rapid.
Turcia a oferit un sprijin important în procesul de aderare al României la NATO. Cu sprijinul nostru, România a devenit membră NATO în 2004 și a aderat la Uniunea Europeană în 2007. În 2011, între România și Turcia a fost stabilit un Parteneriat Strategic, iar în 2013 a fost adoptat un Plan de Acțiune.
Unul dintre obiectivele noastre mai vechi a fost înființarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt (YDSK). Uneori au intervenit alte probleme, cum ar fi pandemia de coronavirus, care a încetinit dezvoltarea cooperării bilaterale. Însă, la invitația președintelui nostru, Prim-ministrul Ciolacu, însoțit de 11 miniștri, a efectuat o vizită în Turcia în luna mai.
Aceasta a fost, probabil, cea mai numeroasă delegație din partea României care a vizitat o altă țară. Ar putea fi și cea mai mare vizită realizată în cadrul formatului YDSK în țara noastră. În general, la vizitele guvern-la-guvern (G2G) participă 5-6 miniștri. Relațiile dintre Turcia și România sunt atât de dezvoltate în toate domeniile, încât, de fapt, ar fi putut participa mai mult de 11 miniștri. Totuși, din cauza programului, doar 11 miniștri au putut participa. Prin urmare, a fost o vizită foarte extinsă, în cadrul căreia au fost semnate 7 acorduri. A fost semnat și acordul de înființare a YDSK și a avut loc prima reuniune a acestuia. Astfel, Consiliul de Cooperare Strategică la Nivel Înalt a fost înființat.
În cadrul consiliului, fiecare dintre miniștrii participanți au avut întâlniri cu omologii lor și au stabilit direcțiile de acțiune pentru domeniile lor. Desigur, au avut loc și întâlniri bilaterale extinse între Președintele nostru și Prim-ministrul României, precum și între delegații oficiale. A fost începută o nouă etapă, deschizând un nou capitol în relațiile noastre cu România. Aceste întâlniri vor avea loc cel puțin o dată la doi ani sau mai des, dacă este necesar.
Cum evaluez dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări? Relațiile noastre sunt la cel mai înalt nivel din istorie și sunt foarte ample.
Relațiile noastre cu România nu se limitează doar la un domeniu, cum ar fi cel militar sau economic, ci acoperă toate domeniile.
Suntem parteneri strategici, suntem aliați în cadrul NATO. În regiunea noastră se desfășoară multe evenimente. Din păcate, războiul dintre Ucraina și Rusia continuă.
Declarațiile recente ale Președintelui nostru cu privire la Crimeea sunt clare. În această privință, avem un dialog serios cu România pe această temă strategică. În plus, există o dezvoltare semnificativă în domeniul comerțului.
Volumul comerțului bilateral crește cu cel puțin 10-15% în fiecare an.
Estimarea noastră este că, până la sfârșitul acestui an, volumul comerțului va ajunge la 12 miliarde de dolari, fapt care face ca și comerțul pe cap de locuitor pe care îl avem cu România, să fie la un nivel apropiat cu cel pe care îl avem cu Germania.  În spatele acestei realizări se află, desigur, investițiile semnificative ale oamenilor noștri de afaceri de aici, apropierea dintre cele două țări și multe alte motive.
Relația de prietenie și cordialitate dintre cele două țări se reflectă în relațiile noastre comerciale și economice. Aproximativ 25-30 de mii de cetățeni ai noștri stabiliți aici sunt antreprenori, fac comerț cu Turcia, și nu se limitează doar la atât, ci exportă mărfurile produse în urma acestui comerț către țări terțe.
Astfel, avem relații economice și comerciale într-un format pe care îl văd ca un câștig-câștig complet.
Sectorul turistic a avansat într-adevăr foarte mult, anul acesta, președintele țării noastre a semnat o ordonanță, cu ocazia întâlnirilor din marja Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt , prin care li se permite cetățenilor români să călătorească în Turcia doar cu cartea de identitate. Anul acesta, probabil vom atinge din nou un record; vom avea posibilitatea să primim în jur de 1 milion 150 de mii, poate chiar 1 milion 200 de mii de turiști români în Turcia. Aceasta este o cifră semnificativă pentru o țară cu 19 milioane de locuitori.
Un număr mare de români vizitează Antalya, Istanbul, Cappadocia și alte regiuni din țara noastră. Acum că este posibil să călătorească doar cu cartea de identitate, mulți dintre prietenii noștri români vin în Turcia cu mașinile personale, traversând Podul Canakkale 1915, către regiunea de la Marea Egee și de acolo spre Antalya.
Desigur, nu doar românii vizitează în Turcia, ci și un număr mare de cetățeni turci vizitează sau tranzitează România. Anul trecut, aproximativ 750 de mii de turci au intrat în România. Cifra mi se pare surprinzător de mare, o parte dintre aceștia sunt turiști, pentru că avem mulți cetățeni care iubesc România.
În timpul vacanțelor sau concediilor anuale, locuri precum București, Transilvania și Constanța sunt foarte populare printre cetățenii noștri. Ori de câte ori trec pe lângă bustul lui Mustafa Kemal Atatürk de pe Calea Victoriei, văd întotdeauna un grup de turiști turci. La fel și la Parlament, iar pe lângă acestea, o mare parte dintre vizitatorii turci care vin în România vin în interes de afaceri. Oamenii de afaceri, investitorii noștri și cei care au afaceri în ambele țări reprezintă un procent important dintre acești vizitatori.
Pe lângă aceștia, șoferii de camioane și cetățenii noștri care lucrează în domeniul logisticii vin fie ca destinație finală în România, fie tranzitează România în drum spre Europa. Acest lucru creează, de asemenea, un trafic reciproc semnificativ.
Ruta Ro-Ro între Constanța și Karasu a fost, de asemenea, deschisă. Aceasta a fost o inițiativă asupra căreia am lucrăm de ani de zile și pe care încercam să o implementăm. Prima călătorie a avut loc în luna iulie.
Acum, de două ori pe săptămână, navele Ro-Ro transportă camioane între portul Karasu din Sakarya și portul Constanța. Acest lucru va avea un impact semnificativ asupra comerțului bilateral. De asemenea, consider că acest lucru va contribui la reducerea aglomerației de la Kapıkule, adică la granițele noastre terestre și odată cu creșterea frecvenței transporturilor, această linie va deveni și mai puternică în perioada următoare.
Un alt subiect important în relațiile bilaterale este aderarea Turciei la Uniunea Europeană. Așa cum Turcia a oferit un sprijin important României în procesul de aderare la NATO, la fel și România, ca țară prietenă și aliată, este una dintre țările care ne sprijină ferm în parcursul nostru către Uniunea Europeană. Acest sprijin trebuie înțeles într-un cadru de tipul win-win, deoarece Turcia poate aduce contribuții strategice, economice, umane și militare considerabile Uniunii Europene, iar România este una dintre țările care recunoaște acest potențial. Un alt element indispensabil și extrem de important în relațiile noastre bilaterale este prezența celor 60-70 de mii de etnici turci și tătari în România. Spre deosebire de alte țări, conaționalii noștri au trăit întotdeauna în pace aici. Acest lucru este un rezultat al deschiderii pe care autoritățile române le arată acestor comunități.
Etnicii turci și tătari din România, din trecut și până în prezent, nu au întâmpinat obstacole în practicarea religiei, păstrarea limbii materne sau a tradițiilor, sau în libera exprimare. Avem conaționali care ocupă poziții de conducere în instituțiile de stat, inclusiv ambasadori. Așadar, transmitem întotdeauna mulțumiri României pentru aceste aspecte.
Ambasada noastră are instituții afiliate cu care colaborează.
FundaÈ›ia Maarif desfășoară activități importante, contribuind semnificativ la educaÈ›ie È™i la ridicarea standardelor acesteia. De asemenea, Institutul Yunus Emre promovează cultura È™i frumoasa noastră limbă în România prin filosofia lui Yunus Emre È™i realizează proiecte foarte importante. Unul dintre acestea este proiectul ‘Tercihim Türkçe’ (Alegerea mea este limba turcă). ÃŽn prezent, poate mai mult de 15 È™coli din BucureÈ™ti au semnat un protocol cu Institutul Yunus Emre în cadrul acestui proiect. Astfel, elevii din clasele primare, gimnaziale È™i liceale învață frumoasa noastră limbă turcă, ceea ce contribuie, în opinia mea, la consolidarea relaÈ›iilor deja calde È™i sincere dintre cele două țări. Anul trecut, unul dintre proiectele minunate realizate de Institutul Yunus Emre a fost includerea limbii turce în descrierile È™i explicaÈ›iile de la anumite muzee È™i situri istorice din România. Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă faimosul Castel PeleÈ™. TuriÈ™tii noÈ™tri din Turcia pot acum să vadă È™i să audă explicaÈ›ii È™i informaÈ›ii în limba turcă pe panouri sau în videoclipuri. Aceasta este o activitate foarte frumoasă, care ne oferă posibilitatea de a asculta aceste informaÈ›ii în propria noastră limbă.
TİKA (Agenția Turcă de Cooperare și Coordonare) este foarte activă , în întreaga țară și în special în Dobrogea, realizează proiecte foarte frumoase, în zona în care conaționalii noștri trăiesc într-un număr mai mare . Prin intermediul pachetelor distribuite în timpul lunii Ramadan, precum și prin diverse proiecte realizate în colaborare cu autoritățile locale și cu conaționalii noștri, reușesc să câștige un loc în inimile prietenilor români. De asemenea, lucrările de reconstrucție și restaurare a Moscheii Isaccea sunt aproape de finalizare. Aceasta va fi una dintre inaugurările planificate în curând.
TİKA a reabilitat și modernizat un spital la Medgidia, iar deschiderea acestuia va avea loc în perioada apropiată.
În relațiile noastre, Turkish Airlines (THY) joacă un rol semnificativ. THY conectează întreaga lume și aduce oameni din toate colțurile lumii la Istanbul. Compania noastră aeriană de transport național, zboară în prezent din Istanbul spre trei destinații din România, efectuează trei zboruri pe zi către București cu avioane de mari dimensiuni.
Așadar, în fiecare zi, 1000 de pasageri vin în București, iar 1000 de pasageri pleacă spre Istanbul, având astfel 2000 de călători care circulă către ambele țări într-un mod reciproc. Aceasta este o cifră foarte mare. De asemenea, există zboruri zilnice către Cluj-Napoca și 3-4 zboruri pe săptămână către Constanța.
Anul viitor, în funcție de numărul de aeronave și de tipurile de avioane care vor intra în flota Turkish Airlines, se discută despre lansarea unor noi zboruri către Timișoara și Iași. Lucrăm îndeaproape la aceste aspecte.
Aylin Asan: Domeniul apărării este unul deosebit de important în contextul geopolitic actual. Cum evoluează relațiile dintre România și Turcia în cadrul NATO?
E. S. Özgür Kıvanç Altan: Vă mulțumesc. De fapt, relațiile noastre cu România în domeniul apărării și cel geopolitic au o istorie îndelungată. Chiar înainte de înființarea NATO, de exemplu, între cele două războaie mondiale, România și Turcia au avut o relație foarte strânsă, chiar apropiindu-se de o alianță. În perioada instabilă de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, cooperarea dintre România și Turcia a dus la semnarea Pactului Balcanic. Au semnat un acord de neagresiune, încă de atunci eram deja aliați.
După ce România a devenit membru NATO în 2004, relațiile noastre militare și strategice au intrat într-o nouă etapă. Aceasta s-a intensificat și mai mult după ce am devenit parteneri strategici în 2011. De exemplu, până în martie anul acesta, patru avioane F-16 sub pavilion turcesc au operat în spațiul aerian al României, desfășurând misiuni de patrulare împreună cu avioanele F-16 sub pavilion românesc . Între 80 și 100 de piloți și alte cadre militare s-au aflat în România timp de patru luni. Aceasta a fost o colaborare militară semnificativă, în cadrul cărora s-au desfășurat și numeroase exerciții comune.
Unitățile din Turcia participă la aceste exerciții. Avioanele noastre F-16, avioanele de realimentare în aer, scafandrii noștri și mulți alți soldați, inclusiv din jandarmerie, forțele aeriene, forțele terestre și forțele navale, desfășoară activități comune. Anul acesta, la inițiativa Turciei, a fost demarat un proiect comun între Turcia, România și Bulgaria numit MCM Black, destinat combaterii amenințărilor cu mine. Discuțiile pentru acest proiect au durat aproximativ 6-7 luni. Știm că prietenii noștri români și bulgari, precum și aliații noștri, pun un accent deosebit pe securitatea Mării Negre. Marea Neagră este, de asemenea, extrem de importantă pentru noi. Turcia este cea mai lungă țară de coastă la Marea Neagră. Prin urmare, spunem că securitatea și stabilitatea de la Marea Neagră poate fi cel mai bine asigurată de către țările din această regiune, în conformitate cu principiul de responsabilitate regională și cu principiile stabilite de Convenția de la Montreux. În acest sens, România și Bulgaria, prieteni apropiați, vecini și aliați NATO,  reprezintă țări cheie.
Această operațiune a început în luna iulie, înainte de summitul NATO de la Washington. Inițial, navele celor trei țări au vizitat Bulgaria, iar apoi, la mijlocul lunii iulie, s-a desfășurat o vizită de port la Constanța. La ceremonia de la Constanța au participat reprezentanți ai conducerii Ministerului Apărării Naționale, precum și ai Comandantului Forțelor Navale. Acesta reprezintă un proiect important care reia cooperarea noastră în domeniul securității la Marea Neagră. Vom vedea cum se va dezvolta acest proiect în viitor; acesta va putea fi revizuit în funcție de nevoile de securitate și de condițiile zilnice. Atât România, cât și Bulgaria acordă o mare importanță acestei operațiuni, care este apreciată și de NATO.
În declarațiile summitului NATO, principiile care trebuie urmărite în ceea ce privește securitatea Mării Negre sunt specificate clar. În cadrul operațiunii, se subliniază importanța Convenției de la Montreux și necesitatea de a respecta strict această convenție. Principiul asumării regionale a securității Mării Negre, menținerea acesteia prin proiecte ce vor fi dezvoltate de aliații NATO de pe coasta Mării Negre, toate acestea au fost acceptate și convenite de comun acord.
În ultimii doi ani, cu ocazia Zilei Marinei Române, nave de război ale Turciei au vizitat România. Anul trecut și anul acesta, corvete de 99 de metri lungime, complet construite de ingineri și specialiști turci, au participat la manifestări. Prezența soldaților noștri și a navei în cadrul acestor manifestări ne-a umplut de mândrie.
De asemenea, la sfârșitul lunii mai, la expoziția Black Sea Defence& Aerospace de la București, companii precum ASELSAN și ROKETSAN au participat într-un mod cuprinzător.
Se așteaptă ca actuala noastră colaborare militară să continue să se dezvolte și în viitor. Există relații foarte strânse între miniștrii noștri ai Apărării; în ultimul an și jumătate, ministrul apărării naționale al României a vizitat Turcia de 4-5 ori. Există o relație de prietenie între ministrul apărării naționale al României și ministrul nostru, domnul Yaşar Güler, ceea ce reprezintă un avantaj semnificativ.
Această prietenie strânsă nu se limitează doar la miniștrii apărării, ci este prezentă și între miniștrii de externe. Ministrul nostru de externe, domnul Hakan Fidan, a efectuat o vizită în România în luna ianuarie, iar de atunci a stabilit o relație apropiată cu doamna ministru, Luminița Odobescu. Cei doi miniștri au avut ocazia să se întâlnească ulterior la diverse reuniuni bilaterale și multilaterale.
În luna mai, ministrul turc al apărării naționale a vizitat România, iar vicepreședintele nostru a efectuat, de asemenea, o vizită în România în luna mai, axată pe o agendă economică și ministrul muncii a vizitat România în luna iulie. Toate aceste vizite și activitățile comune din diverse domenii, cum ar fi cultura și educația, sugerează că relațiile noastre se află acum la un vârf, iar acestea vor continua să avanseze.
Aylin Asan: Cu ocazia Zilei Naționale a Copiilor de pe 23 aprilie, ați oferit copiilor care au participat la evenimentele organizate de Ambasadă ocazia de a fi Ambasador pentru câteva minute. Ne-ar plăcea să aflăm de la dumneavoastră cum a decurs acest schimb de rol pe care l-ați făcut cu micuții.
E. S. Özgür Kıvanç Altan: Vă mulțumesc. Aceasta este, desigur, una dintre cele mai frumoase amintiri ale noastre. Este o tradiție frumoasă a țării noastre, Ziua Națională a Suveranității și a Copiilor de pe 23 aprilie reprezintă una dintre valorile noastre. Este o ceremonie simpatică, care se desfășoară la toate nivelurile, începând de la șeful statului. De doi ani, am organizat manifestări foarte frumoase cu ocazia zilei de 23 aprilie. În grădina ambasadei sunt prezente 400-500 de persoane, dintre care cel puțin jumătate sunt copii. Organizăm diferite manisterări, copiii desfășoară o serie de activități, cum ar fi recitarea de poezii și cântarea de cântece. Apoi, ne mutăm în biroul ambasadorului.
Desigur, fiind copii, uneori cer lucruri copilărești. De exemplu, întreb ce așteaptări au de la noi, iar ei spun că doresc mai multe înghețate sau mai multe jucării. Dar, credeți-mă, gândirea copiilor este puțin diferită. De exemplu, după ce au cerut înghețată, spun că așteaptă mai multe servicii din partea noastră. Sau cer să fie asigurată pacea mondială și să dezvolte mai mult relațiile dintre Turcia și România. Pot cere lucruri care te surprind prin maturitatea și cunoștințele pe care nu le-ai aștepta de la un copil. Pe lângă înghețată și jucării, pot aborda și subiecte filosofice și chestiuni care necesită cunoștințe și abordare profundă. Iar noi, desigur, îi asigurăm că cerințele lor vor fi soluționate. Și eu am doi copii, așa că nu mă mai miră aceste lucruri.
 Aylin Asan: Cum priviți dezvoltarea investițiilor turce în România?
E. S. Özgür Kıvanç Altan: România este o țară prietenă cu Turcia și, datorită relațiilor noastre foarte apropiate, este una dintre principalele țări în care firmele noastre aleg să facă investiții în străinătate. Nu ar fi o exagerare să spunem că România este una dintre țările în care firmele noastre au făcut cele mai mari investiții în afara Turciei. Desigur, pot exista țări în care investițiile turcești au atins cifre mai mari, însă majoritatea acestora sunt destinate scopurilor financiare sau au ca obiectiv transferul acelor investiții în alte locuri. În cariera mea, nu am văzut o altă țară în care firmele turcești să investească în economia reală, ca în România, fie că sunt mici, medii sau mari întreprinderi. Cele mai mari firme aici sunt Ford Otosan, Arçelik, Beko, Yıldız Entegre, Kastamonu Entegre, Eti, Şişe Cam și unele fabrici de țevi și automobile care au o producție considerabilă.
Nu vedem aceasta ca pe un capital care iese din țara noastră, fapt declarat și de miniștrii noștri. În mod normal, ne-am dori ca investițiile externe să se îndrepte spre țara noastră. Cu toate acestea, nu vedem nicio problemă în a avea relații de investiții bazate pe un raport de câștig-câștig cu o țară care este foarte importantă pentru Turcia atât în cadrul NATO, cât și în Uniunea Europeană, și cu care avem relații strânse , cum este România. Din contră, considerăm că este un aspect pozitiv care ne dezvoltă relațiile. Ba chiar uneori, prietenii noștri români ne spun că există un dezechilibru în favoarea Turciei când discutăm despre comerț, dar că, în ceea ce privește investițiile, României i se acordă o atenție serioasă. Ei spun că, văzând acest echilibru, nu se supără prea mult din cauza dezechilibrului volumului comercial.
România este un port sigur. Este membră NATO și a Uniunii Europene. În ultimii 3-4 ani, și-a asigurat o stabilitate politică semnificativă. Structura financiară și economică este, de asemenea, extrem de stabilă. Este o țară în care cursul valutar nu fluctuează. Astfel, investițiile făcute aici reprezintă un câștig atât pentru companiile turcești, cât și pentru România. În cele din urmă, investițiile străine contribuie și la piața muncii și la exporturile României. Preconizăm că această tendință va continua într-un mod constant. În prezent, companiile turce au investiții de aproximativ 8-10 miliarde de dolari în România și se pare că această sumă va continua să crească treptat.
Aylin Asan: Care sunt proiectele pe care le putem urmări în marja relațiilor bilaterale dintre România și Turcia până la sfârșitul acestui an?
Ne puteți vorbi despre proiectele viitoare?
E. S. Özgür Kıvanç Altan: Desigur, cu plăcere. Știți, perioadele electorale pot încetini uneori anumite proiecte și activități. De fapt, anul 2024 este un an electoral pentru România. La sfârșitul anului vor avea loc, cel mai probabil, două tururi de alegeri prezidențiale și alegeri parlamentare. După aceea, noul președinte va prelua funcția, iar partidul care va câștiga alegerile parlamentare va fi însărcinat cu formarea guvernului. Prin urmare, este posibil ca toți miniștrii să fie schimbați.
Relațiile dintre Turcia și România sunt atât de stabile încât nu credem că aceste alegeri vor cauza vreo schimbare în relațiile noastre. De exemplu, un proiect foarte important, reuniunea Comitetului Economic Comun JETCO, va avea loc pentru prima dată din 2019, pe data 1 noiembrie a acestui an. Așteptăm cu nerăbdare să-l primim pe ministrul nostru al Comerțului în România cu această ocazie. Vor avea loc discuții extinse între delegații și între ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului din România, Ștefan-Radu Oprea, și ministrul nostru. Dacă totul decurge conform planului, sute de oameni de afaceri din țara noastră vor veni și se vor întâlni cu omologii lor români. Domnii miniștri se vor adresa oamenilor de afaceri care vor participă la acest forum. Ulterior, între oamenii de afaceri vor avea loc întâlniri B2B pe baze sectoriale. Aceste activități nu sunt tipice într-o țară care se pregătește de alegeri, dar noi considerăm că relațiile noastre sunt stabile și nu vedem alegerile ca un obstacol. Din acest motiv, am decis să nu amânăm reuniunea JETCO. O vom organiza. Aceasta este unul dintre cele mai mari proiecte care vor avea loc în viitorul apropiat.
Există posibilitatea ca ministrul Turismului din Turcia să viziteze România în lunile următoare. De asemenea, ministrul de interne al României a vizitat Turcia în ianuarie 2023. În viitorul apropiat, este posibil ca ministrul nostru de interne să viziteze România. Deja avem o cooperare foarte strânsă la nivelul afacerilor interne și structurile de securitate. Aceasta este o altă zonă în care relațiile noastre bilaterale sunt foarte puternice. Există un mecanism tripartit între Turcia, România și Polonia în domeniul securității internaționale și europene. Vom vedea dacă următoarea reuniune a miniștrilor de interne din cadrul acestui mecanism poate avea loc înainte de alegeri, la București, sub patronajul României. Această întâlnire este unul dintre subiectele de pe agendă. Desigur, după alegeri, va trebui să reluăm rapid vizitele reciproce și să restabilim legăturile între miniștri.
Diplomația interparlamentară este un alt aspect important pentru noi. Ne propunem să relansăm relațiile dintre Parlamentul României și Marea Adunare Națională a Turciei. Vom sărbători împreună Ziua Republicii noastre, pe 29 octombrie, și ne pregătim deja pentru acest eveniment.
După alegerile prezidențiale și formarea noului guvern, vom începe pregătirile pentru a doua reuniune a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt (YDSK), după cea care a avut loc în luna mai a acestui an. Această reuniune YDSK ar putea avea loc în a doua jumătate a anului viitor sau, posibil, în 2026. Sperăm să-l vedem pe președintele nostru la București.
Colaborarea noastră în domeniul securității va continua. Industria de apărare din România constituie dintre cele mai importante domenii, iar, după cum știți, în ultimii 1-2 ani au fost înregistrate progrese semnificative în acest domeniu. De exemplu, România a decis să achiziționeze 18 drone Bayraktar TB2 din Turcia. Livrările acestor drone continuă, la fel ca și instruirea soldaților români pentru instruirea acestora, pregătire care are loc în Turcia. Acesta este un proiect foarte important. Există și alte proiecte în curs în industria de apărare. Vom afla despre ele pe măsură ce va veni momentul. Dar această apropiere în domeniul industriei de apărare poate avea loc doar între două țări aliate, parteneri strategici. Prin urmare, ne vom concentra în continuare pe acest domeniu.
În plus, continuăm să ne consultăm cu România pe subiecte precum Ucraina și Gaza. Continuăm să condamnăm drama umanitară, genocidul și masacrele din Gaza. Suferințele și masacrele din Gaza, care au atins proporții pe care comunitatea internațională nu le mai poate ignora, au loc sub ochii întregii lumi. Sub conducerea președintelui nostru și a ministrului nostru, vom continua să împărtășim aceste suferințe tuturor partenerilor noștri. Acesta este un subiect foarte important și vom continua să-l abordăm cu răbdare.
De asemenea, continuăm eforturile noastre în ceea ce privește Ucraina. Ne dorim pace în regiune. Unele țări nu se concentrează suficient pe diplomație și necesitatea păcii. Cu toate acestea, noi susținem un acord de pace care să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv Crimeea, și care să fie durabil și viabil, dar care să fie precedat de o încetare a focului. Turcia este una dintre țările care depune cele mai mari eforturi în acest sens la nivel global. Suntem mândri de acest lucru și vom continua să promovăm acest mesaj.
Astfel, agenda noastră privind relațiile dintre Turcia și România este foarte intensă, într-un mod pozitiv. În cadrul unei sinergii bilaterale și al unui parteneriat de tip câștig-câștig, apar mereu noi proiecte. Proiectele de construcții din România sunt un exemplu. Multe dintre companiile noastre de construcții câștigă licitații importante în România și le duc la bun sfârșit. A câștiga o licitație este una, dar a realiza acel proiect, a respecta angajamentele și, uneori, a-ți onora promisiunile chiar cu prețul unor pierderi, este cu totul altceva.
În trecut, unele companii din alte țări au abandonat proiectele fără a le finaliza, ceea ce a fost o sursă de îngrijorare. Însă, acum pot spune cu mândrie că firmele noastre își respectă angajamentele în România. De exemplu, o companie turcă a realizat lucrări pentru Centura Bucureștiului. De asemenea, în prezent, unele proiecte de  importanță strategică pentru conectivitatea internă a României sunt realizate de companiile noastre.
Desigur, acestea sunt proiecte dificile. Uneori, proiectele realizate în zone montane nu pot fi executate de orice companie din orice țară. Companiile turcești îndrăznesc să le preia, și suntem mândri de asta. Acesta este un alt exemplu de colaborare reciproc avantajoasă, atât pentru Turcia, cât și pentru România.
Cu aceste gânduri și sentimente, vom continua să colaborăm cu România după alegerea noului președinte și formarea guvernului, pentru a ne consolida parteneriatul. În același timp, vom continua să lucrăm pentru cetățenii noștri din România.
Ne vom întârii relațiile cu România și vom avansa constant, într-un cadru de alianță și prietenie.